Oporto

Sinonime: Portugais Bleu, Portugieser. Soiul Oporto se pare a fi originar din Europa Centrala,. Este raspandit mult in cultura in Austria, Germania, Ungaria etc. La noi in tara se cultiva in special in podgoriile din Moldova (Ivesti, Husi), dar si in unele centre viticole din Transilvania (Minis) si Banat (Recas, Silagiu, Tirol).

Soiul prezinta frunza adulta de marime mijlocie, 3 sau mai rar 5 lobata, cu limbul grofat, pliat in forma de jgheab, de culoare verde inchis.

Strugurii sunt mijlocii, cilindro-conici, aripati, desi in boabe. Boabele sunt in general omogene ca marime, sferice, negre-albastrui, suculente, cu mustul necolorat.

Oporto este unul dintre putinele soiuri pentru vinuri rosii cu perioada scurta de vegetatie. Maturarea strugurilor are lor imdiat dupa Chasselas dore. Este rezistent la seceta, mai putin rezistent la putregaiul cenusiu, oidium si exces de apa. Prezinta o fertilitate foarte ridicata, ceea ce asigura obtinerea unor productii ridicate ce pot atinge 16-17 to/ha. Pana la maturare acumuleaza 170-180 g/l zaharuri; prin intarzierea culesului, continutul in zaharuri creste la 200-220 g/l. In general vinurile obtinute sunt deficitare in aciditate, culoare si extract sec.

Cultura acestui soi, reuseste foarte bine si pe nisipuri si soluri nisipoase, cum sunt cele de la Ivesti, sudul Olteniei etc. In general reclama incarcaturi de 22-25 ochi/mp, repartizate pe coarde de 10-12 ochi. 

Cadarca.

Se mai gaseste si sub denumirea de Lugojana, Gimza (in Bulgaria). Soiul Cadarca se cultiva de secole in podgoria Minis, de aceea este considerat soi autohton. Se cultiva de asemenea pe suprafete intinse in Ungaria, Bulgaria etc.

In perspectiva, soiul Cadarca ramane ca soi de baza pentru producerea vinurilor rosii la Minis si Recas.

Frunzele adulte sunt mari, intregi sau 3 lobate, usor cordiforme, cu marginile limbului orientate spre fata superioara. Limbul este gofrat, ca urme de degete pe fata superioara, ca la Grasa de Cotnari, de culoare verde - inchis, scamos pe fata inferioara.

Floarea este hermafrodita normala, cu polen fertil, dar in plantatii se pot intalni frecvent diferite anomalii florale care duc la cresterea de flori cazute, la aparitia meierii si margeluirii.

Strugurii sunt de marime mijlocie, cilindrici sau cilindro-conici, uneori aripati, cu boabe mijlocii spre mari in general neomogene, sferice, colorate negru intens spre albastru, acoperite cu un strat gros de pruina. Miezul este zemos si mustul necolorat.

Soiul Cadarca prezinta crestere si vigoare mijlocii. Rezista relativ bine la ger, in cazul cand toamnele au fost suficient de lungi si insorite, pentru a asigura maturarea coardelor. Este slab rezistent la seceta si putregaiul cenusiu. 

In general maturarea strugurilor este neuniforma, destul de tarzie. Potentialul de acumulare a zaharurilor variaza mult, in functie de conditiile de cultura. Astfel la Teremia (jud. Timis), acumuleaza, in medie 166 g/l zaharuri, in timp ce la Minis depaseste 200 g/l zaharuri.

Productiile variaza intre 8 - 10 t/ha, cu posibilitatea de a ajunge la 15-18 t/ha. La statiunea de cercetari viticole Minis s-a obtinut din acest soi un clon - Cadarca 123 deosebit de valoros prin productiile mari pe care le asigura an de an (14,3 t/ha) si prin ptentialul de acumulare a zaharurilor (180 g/l).

Soiul Cadarca reclama taieri in coarde lungi de 10-12 ochi, dar pot fi practicate si taierile in cepi de rod (cordon speronat), cordite (cordon Cazenave sau Lenz Moser).

Babeasca neagra.

Se mai intalneste si sub numele de: Rara Neagra, Cracana, Caldaruse. Soiul este de origine autohtona, fiind intalnit in special in podgoriile profilate pe producerea vinurilor rosii din Moldova, mai ales la Nicoresti.

Frunzele adulte sunt mijlocii ca marime, 5 mai rar 3 lobate, deseori cu cate un pinten caracteristic in interiorul sinusurilor laterale sau in cel petiolar. Strugurii sunt de marime mijlocie spre mare, ramurosi, lacsi, cu boabe de marime mijlocie, sferice sau usor turtite, colorate negru-albastrui si acoperite cu pruina. Miezul este semizemos, necolorat.

Soiul Babeasca neagra are rezistenta buna la ger, seceta si putregaiul cenusiu. In anii cu conditii climatice nefavorabile, in timpul infloritului, scutura intens florile, meiaza si margeluieste. Fertilitatea ridicata a soiului, alaturi de struguri cu greutatea medie mare, asigura productii mari, de peste 16 to/ha, cand insa scade intensitatea culorii boabelor. Cel mai bine reuseste in cultura in zonele de deal, dand vinuri de calitate superioara, intens colorate, catifelate si armonioase.

Soiul Babeasca neagra se preteaza la cultura neprotejata, pe tulpini semiinalte mai ales. Incarcatura de ochi lasata la taiere poate ajunge la 30 - 35 ochi/mp. Se recomanda repartizarea ei pe coarde de rod de 14 - 16 ochi.

Soiuri pentru vinuri rosii.

Soiurile pentru vinuri rosii, mai putine la numar decat cele pentru vinuri albe, se grupeaza, ca si acestea, in soiuri pentru vinuri de consum curent si soiuri pentru vinuri superioare. Sortimentul de soiuri pentru vinuri de consum curent cuprinde in principal soiurile: Babeasca Neagra, Cadarca si Oporto la care se alatura Batuta Neagra, Aramon, Sangiovese, Alicante Bouschet. In conditii mai favorabile de cultura, din soiurile Babeasca Neagra, Cadarca si Oporto, se pot obtine si vinuri rosii de calitate superioara.

Sortimentul de soiuri pentru vinuri rosii de calitate superioara cuprinde soiurile: Feteasca Neagra, Cabernet Sauvignon, Merlot, Pinot Noir si Burgund Mare.

Deseori amestecurile tehnologice, cum sunt Merlot, Cabernet Sauvignon si Babeasca Neagra, sau Merlot, Cabernet Sauvignon si Oporto, valorifica mai bine capacitatea ridicata de productie a soiurilor Babeasca Neagra si Oporto, obtinandu-se vinuri de calitate superioara.

In ultima perioada, cultura soiurilor pentru vinuri rosii s-a extins in ritm intens, ca urmare a cresterii consumului de vinuri rosii pe piata interna si a cerintelor tot mai mari de export. Daca inainte de 1989, suprafetele cultivate cu soiuri pentru vinuri rosii reprezentau aproximativ 5% din suprafata viticola a tarii, in prezent se apropie de 20%.

Cele mai importante podgorii si centre viticole din tara noastra in care se cultiva soiurile pentru vinuri rosii se gasesc in zonele sud carpatice si est carpatice, mai putin Transilvania. Centre renumite de cultura a soiurilor pentru vinuri rosii pot fi amintite: Valea Calugareasca, zona Dealu Mare, zona podgoriilor de la Dragasani, zona podgoriilor din Mehedinti, Murfatlar, Uricani, Minis, Recas, pentru vinuri de calitate superioara si Nicoresti, Ivesti, Averesti, Rusetu, pentru vinuri de consum curent.

Traminer Roz

Se pare a fi originar din Italia. El se cultiva mai ales in tarile viticole cu climat temperat, din Europa. In tara noastra, s-a raspandit cu precadere in podgoriile din Transilvania (Tirnave si Alba Iulia).

Frunza adulta este mica, 3, mai rar 5-lobata,pieloasa, puterinic gofrata, cu lobul terminal tesit si scamoasa pe fata inferioara. 

Strugurii sunt mici si conici, uniaripati, cu boabe dese, sferice, mici, de culoare roz si acoperite cu multa prunina. Miezul este zemos si uneori cu o aroma specifica, foarte placuta. 

Soiul Traminer Roz are o perioada de vegetatie mijlocie, rezistenta  destul de buna la ger, seceta, putregaiul cenusiu, molii, etc. Fertilitate mijlocie si greutatea redusa a strugurilor (circa 70g) incadreaza soiul in grupa celor de mica productie (6-8 to/ha). Acumuleaza la supramaturare, ca si soiul Pinot Gris, peste 250 g/l.

In podgoria Tirnavelor, unde se cultiva pe suprafete mari, reclama o incarcatura medie de 16 ochi/mp. Se preteaza si la conducerea semiinalta (Guyot pe tullpina), in care caz productia creste cu aproximativ 2 to/ha. 

Pinot Gris

Sau Pinot Grigio, Rulander. Este originar din Franta, raspandit in majoritatea tarilor viticole din lume. In tara noastra, se cultiva aproape in toate podgoriile si centrele viticole specializate in producerea vinurilor albe de calitate superioara. Se disting in mod deosebit prin calitate vinurile obtinute in podgoriile Murfatlar, Trinave si Alba Iulia.

Frunza adulta este mijlocie ca marime intreaga, 3 sau 5 lobata, acest polimorfism foliar fiind caracteristic soiului Pinot Gris. Limbul este gros, gofrat, cu nervatiunea bine pronuntata. Strugurii sunt mici, cilindrici, uneori aripati. Boabele sunt mici, sferice adesea deformate datorita desimii in strugure, de culoare gri, cu miez zemos necolorat. 

Pinot Gris are o perioada de vegetatie scurta si crestere moderata. Se remarca rezistenta soiului la ger si seceta. Este in schimb mai sensibil la mana si oidium. Nu se distinge prin fertilitate si productii mari. Productiile obtinute oscileaza intre 4 - 6 to/ha in Transilvania, 6 - 8 to/ha in podgoria Dealu Mare, foarte rar poate atinge productii de 8 - 10 to/ha. Se remarca insa ca un soi bun acumulator de zahar. In anii cu toamne lungi, insorite, in prezenta mucegaiului nobil poate acumula 250 - 300 g/l zaharuri si chiar mai mult (350 - 400 g/l).

Avand crestere moderata, soiul Pinot Gris reclama, in general, incarcatur reduse de ochi, 14 ochi/mp, ce pot creste pana la 18 - 20 ochi/mp in podgoria Odobesti.  In conditiile unui climat secetos (Murfatlar), raspunde bine la irigarea prin cresterea productiei cu 50% fata de parcela neirigata.

Chardonnay

In literatura de specialitate se gaseste si sub numele de Pinot Chardonnay. Cultivat de foarte multa vreme in Franta si Italia, soiul Chardonnay s-a raspandit in cultura aproape in toate tarile viticole ale Europei. La noi in tara, cultura sa este limitata la podgoria Murfatlar, Dealu Mare, in Oltenia si Banat.

Frunza adulta intreaga, rar 3- lobata, prezinta sinusul petiolar deschis (lira sau "U") si lipsit de mezofil in dreptul nervurilor. Strugurii sunt mici, cilindrici, frecvent uniaripati, cu boabe dese, sferice sau usor ovale, galben - verzui cu numeroase puncte cafenii. 

Prezinta o vigoare mijlocie spre mica. Este slab rezistent la ger, la seceta, mana, oidium si mucegai. Meiaza si mergeluieste deseori.

Nu se distinge prin fertilitate si productii mari (6-8 to/ha), dar acumuleaza, la supramaturare, pana la 220 - 240 g/l zaharuri. In general, soiul, Chardonnay reclama incarcaturi reduse de ochi (14 ochi/mp), cu recomandarea de a se lasa coarde de rod de minimum 12 ochi.