Merlot

Soi originar din Franta. Se cultiva in numeroase tari viticole din Europa. La noi in tara se intalneste in special podgoriile Dealu Mare, Odobesti, Cotesti, Nicoresti, Niculitel, Murfatlar, Minis, zona Olteniei etc, cu tendinta de a depasi prin extindere soiul Cabernet Sauvignon.

Soiul Merlot prezinta frunze adulte de marime mijlocie, 5 lobate, colorate in verde inchis, cu limbul usor gofrat si usor scamos pe fata inferioara. 

Strugurii sunt cilindro-conici, lungi, deseori ramificati, desi in boabe. Boabele de marime mijlocie, sferice, au pielita de grosime mijlocie, colorata in albastru violaceu inchis. Miezul este zemos si mustul necolorat. 

Soiul Merlot are o perioada lunga de vegetatie, crestere viguroasa, rezistenta la oidium si molii. Nu prezinta rezistenta la ger si putregaiul cenusiu. In general are un grad mare de adaptare. Fertilitatea ridicata a soiului, alaturi de greutatea mai mare a unui strugure, asigura productii de 10-12 to/ha, cu posibilitatea realizarii si a unor productii de 14-16 to/ha. 

Acumuleaza in general 190-200 g/l zaharuri. La supramaturare realizeaza 220-240 g/l zaharuri. In functie de cantitatea de zahar acumulata si de conditiile ecologice ale diferitelor centre de cultura, din soiul Merlot se pot obtine atat vinuri superioare, cat si vinuri de consum curent. 

Datorita rezistentei scazute la ger, soiul nu se preteaza la cultura neprotejata, pe tulpini semiinalte si inalte, decat in areala cu ierni blande. Suporta incarcaturi variabile de la 12-16 ochi/mp la Dragasani, la 18-24 ochi/mp in conditiile podgoriei Odobesti. Repartizarea incarcaturii se poate face pe coarde de 12-14 ochi lungime, ca si pe cordite de 6 ochi. In conditiile de la Valea Calugareasca, cu o incarcatura de 24 ochi/mp, la forma de conducere inalta, tip Lenz Moser* s-a obtinut o productie calculata de 20.4 to/ha. 

* Lenz Moser, unul din dezvoltatorii culturii de tip inalt.

Cabernet Sauvignon

Soi de origine franceza, cultivat in toate tarile viticole din lume producatoare de vinuri rosii. Introdus la noi in tara, inainte de invazia filoxerei, s-a  raspandit foarte mult, azi fiind soiul de baza pentru obtinerea vinurilor rosii de calitate superioara. 

Reuseste deosebit de bine in podgoriile Dealu Mare, Samburesti, Minis, Niculitel etc, ca si la Murfatlar unde se obtine si un vin dulce, specific acestei podgorii

Frunza adulta este mijlocie, aproape rotunda, 5 lobata, uneori 7 lobata, cu lobii bine pronuntati, suprapusi, sinusurile laterale, in special cele superioare, fiind inchise si cu lumenul circular. 

Strugurii sunt mici, conici sau cilindro-conici, uneori aripati, in general desi in boabe. Bobul este mic, sferic, cu pielita groasa, albastruie-inchis, acoperita cu multa pruina. Miezul este zemos, cu gust ierbos-astringent si cu mustul necolorat. 

Soiul Cabernet Sauvignon se caracterizeaza printr-o putere de crestere mijlocie spre mare, rezistenta buna la oidium, putregaiul cenusiu, seceta si in special la ger. Fertilitatea soiului este mijlocie. Productia realizata rareori depaseste 6-8 to/ha. Acumuleaza la maturitate deplina 200 - 210 g/l zaharuri, iar in conditii de supramaturare pana la 220 - 240 g/l. Vinurile sunt intens colorate si castiga foarte mult prin invechire. 

Fiind un soi rezistent la ger, se preteaza la cultura semiinalta. Incarcatura pe ochi, recomandata a fi lasata la taiere, variaza intre 16-22 ochi/mp, pe coarde de 12 ochi lungime.

Feteasca neagra.

Face parte din categoria soiurilor de struguri pentru vinuri superioare rosii. Se mai gaseste si sub denumirea de Pasareasca Neagra si Coada randunicii. Este un soi vechi, autohton, cultivat cu precadere in podgoriile din Moldova (Uricani, Nicoresti, Cotesti) si in unele centre viticole din podgoria Dealu Mare (Urlati, Tohani).

Frunzele adulte sunt 5-lobate, mai rar 3-lobate, cu sinusurile laterale superioare mult adancite si lobul terminal alungit. Pe fata inferioara prezinta peri fini. Sinusul petiolar este deschis. 

Strugurii sunt de marime mijlocie, cilindrici sau cilindro-conici, uneori, biaripati cu boabele mijlocii ca marime, sferice, asezate destul de des in strugure, cu pielita colorata violaceu intens si acoperita cu pruina. Miezul este zemos, necolorat.

Soiul Feteasca Neagra, se caracterizeaza printr-o crestere viguroasa, ceea ce impune folosirea la altoire a unor portaltoi mai putin vigurosi. Comparativ cu soiul Feteasca alba, este rezistent la ger, seceta si putregaiul cenusiu. Fertilitatea soiului este scazuta: atat % din lastarii fertili cat si coeficientii de fertilitate au valori reduse, ceea ce face ca si productia sa fie mica (6-8 to/ha).
Maturarea strugurilor are loc in epoca a IV a, cand acumuleaza 200 - 220 g/l zaharuri. La supramaturare poate ajunge la 260 g/l zaharuri, fara ca aciditatea sa scada sub cea normala. 

Datorita cresterii puternice si a faptului ca mugurii diferentiati se gasesc in partea superioara a coardei, reclama incarcaturi mari de ochi (30 - 35 ochi/mp), taieri in coarde lungi de 14 sau chiar 16 ochi. Prezenta lemnului multianual, in cantitate mare pe butuc, contribuie la sporirea fertilitatii soiului, incat avand si o rezistenta buna la inghet, se preteaza foarte bine la conducerea butucilor in forma semiinalte sau inalte.

Soiuri pentru vinuri rosii.

Soiurile pentru vinuri rosii, mai putine la numar decat cele pentru vinuri albe, se grupeaza, ca si acestea, in soiuri pentru vinuri de consum curent si soiuri pentru vinuri superioare. Sortimentul de soiuri pentru vinuri de consum curent cuprinde in principal soiurile: Babeasca Neagra, Cadarca si Oporto la care se alatura Batuta Neagra, Aramon, Sangiovese, Alicante Bouschet. In conditii mai favorabile de cultura, din soiurile Babeasca Neagra, Cadarca si Oporto, se pot obtine si vinuri rosii de calitate superioara.

Sortimentul de soiuri pentru vinuri rosii de calitate superioara cuprinde soiurile: Feteasca Neagra, Cabernet Sauvignon, Merlot, Pinot Noir si Burgund Mare.

Deseori amestecurile tehnologice, cum sunt Merlot, Cabernet Sauvignon si Babeasca Neagra, sau Merlot, Cabernet Sauvignon si Oporto, valorifica mai bine capacitatea ridicata de productie a soiurilor Babeasca Neagra si Oporto, obtinandu-se vinuri de calitate superioara.

In ultima perioada, cultura soiurilor pentru vinuri rosii s-a extins in ritm intens, ca urmare a cresterii consumului de vinuri rosii pe piata interna si a cerintelor tot mai mari de export. Daca inainte de 1989, suprafetele cultivate cu soiuri pentru vinuri rosii reprezentau aproximativ 5% din suprafata viticola a tarii, in prezent se apropie de 20%.

Cele mai importante podgorii si centre viticole din tara noastra in care se cultiva soiurile pentru vinuri rosii se gasesc in zonele sud carpatice si est carpatice, mai putin Transilvania. Centre renumite de cultura a soiurilor pentru vinuri rosii pot fi amintite: Valea Calugareasca, zona Dealu Mare, zona podgoriilor de la Dragasani, zona podgoriilor din Mehedinti, Murfatlar, Uricani, Minis, Recas, pentru vinuri de calitate superioara si Nicoresti, Ivesti, Averesti, Rusetu, pentru vinuri de consum curent.

Chardonnay

In literatura de specialitate se gaseste si sub numele de Pinot Chardonnay. Cultivat de foarte multa vreme in Franta si Italia, soiul Chardonnay s-a raspandit in cultura aproape in toate tarile viticole ale Europei. La noi in tara, cultura sa este limitata la podgoria Murfatlar, Dealu Mare, in Oltenia si Banat.

Frunza adulta intreaga, rar 3- lobata, prezinta sinusul petiolar deschis (lira sau "U") si lipsit de mezofil in dreptul nervurilor. Strugurii sunt mici, cilindrici, frecvent uniaripati, cu boabe dese, sferice sau usor ovale, galben - verzui cu numeroase puncte cafenii. 

Prezinta o vigoare mijlocie spre mica. Este slab rezistent la ger, la seceta, mana, oidium si mucegai. Meiaza si mergeluieste deseori.

Nu se distinge prin fertilitate si productii mari (6-8 to/ha), dar acumuleaza, la supramaturare, pana la 220 - 240 g/l zaharuri. In general, soiul, Chardonnay reclama incarcaturi reduse de ochi (14 ochi/mp), cu recomandarea de a se lasa coarde de rod de minimum 12 ochi.