Muscat Ottonel

Soiul este orginar din Franta, cultivat aproape in toate tarile viticole ale Europei. In tara noastra se intalneste in majoritatea podgoriilor, cu deosebire in cele din Transilvania. 

Frunza adulta este mijlocie, 5- mai rar 3- lobata, cu marginile orientate spre fata superioara si cu dintii rari si latiti in baza, Strugurii sunt de marime mijlocie, cilindrici sau cilindro-conici, de obicei aripati. Boabele sunt mijlocii ca marime, sferice cu pielita de grosime mijlocie, colorate verde-galbui, cu onuanta albicioasa din cauza stratului gros de pruina. Miezul este semizemos, crocant, cu gust placut de "muscat".

Soiul Muscat Ottonel prefera un climat racoros, cu tomne lungi. De aceea, poate fi cultivat cu rezultate deosebit de bune in podgoriile din Transilvania (Tarnave, Alba Iulia, Aiud, Lechinta etc) si moldova (Husi, Iasi etc). Soiul prezinta insa o rezistenta slaba la seceta. In zonele sudice ale tarii, unde coacerea se face fortat, continutul de aciditate, ca si intensitatea aromei, scad. Productiile obtinute variaza intre 6-8 t/ha (la Blaj) si 14-16 t/ha (Odobesti).

Maturarea soiului are loc devreme, imediat dupa Chasselas. La maturarea deplina, mustul contine 190-210 g/l zaharuri. Se preteaza la supramaturare, cand continutul in zaharuri creste la 230-270 g/l, in prezenta unei aciditati de 2.6-3.2 g/l. Soiul poate fi utilizat si ca soi de masa, pentru consum in stare proaspata.

In arealele de cultura neprotejata a vitei de vie, soiul Muscat Ottonel poate fi condus in forme semiinalte si inalte, ce asigura cresterea productiei cu 20%-60% fata de forma joasa. Incarcatura de 12-21 ochi/mp se repartizeaza pe coarde de rod de 12 ochi lungime sau cordite (4-6 ochi lungime). 

dexonline.ro

MUSCÁT n. 1) Soi de viță de vie, având struguri cu aromă de tămâie. 2) Vin produs din acest soi de struguri.

Merlot

Soi originar din Franta. Se cultiva in numeroase tari viticole din Europa. La noi in tara se intalneste in special podgoriile Dealu Mare, Odobesti, Cotesti, Nicoresti, Niculitel, Murfatlar, Minis, zona Olteniei etc, cu tendinta de a depasi prin extindere soiul Cabernet Sauvignon.

Soiul Merlot prezinta frunze adulte de marime mijlocie, 5 lobate, colorate in verde inchis, cu limbul usor gofrat si usor scamos pe fata inferioara. 

Strugurii sunt cilindro-conici, lungi, deseori ramificati, desi in boabe. Boabele de marime mijlocie, sferice, au pielita de grosime mijlocie, colorata in albastru violaceu inchis. Miezul este zemos si mustul necolorat. 

Soiul Merlot are o perioada lunga de vegetatie, crestere viguroasa, rezistenta la oidium si molii. Nu prezinta rezistenta la ger si putregaiul cenusiu. In general are un grad mare de adaptare. Fertilitatea ridicata a soiului, alaturi de greutatea mai mare a unui strugure, asigura productii de 10-12 to/ha, cu posibilitatea realizarii si a unor productii de 14-16 to/ha. 

Acumuleaza in general 190-200 g/l zaharuri. La supramaturare realizeaza 220-240 g/l zaharuri. In functie de cantitatea de zahar acumulata si de conditiile ecologice ale diferitelor centre de cultura, din soiul Merlot se pot obtine atat vinuri superioare, cat si vinuri de consum curent. 

Datorita rezistentei scazute la ger, soiul nu se preteaza la cultura neprotejata, pe tulpini semiinalte si inalte, decat in areala cu ierni blande. Suporta incarcaturi variabile de la 12-16 ochi/mp la Dragasani, la 18-24 ochi/mp in conditiile podgoriei Odobesti. Repartizarea incarcaturii se poate face pe coarde de 12-14 ochi lungime, ca si pe cordite de 6 ochi. In conditiile de la Valea Calugareasca, cu o incarcatura de 24 ochi/mp, la forma de conducere inalta, tip Lenz Moser* s-a obtinut o productie calculata de 20.4 to/ha. 

* Lenz Moser, unul din dezvoltatorii culturii de tip inalt.