Merlot

Soi originar din Franta. Se cultiva in numeroase tari viticole din Europa. La noi in tara se intalneste in special podgoriile Dealu Mare, Odobesti, Cotesti, Nicoresti, Niculitel, Murfatlar, Minis, zona Olteniei etc, cu tendinta de a depasi prin extindere soiul Cabernet Sauvignon.

Soiul Merlot prezinta frunze adulte de marime mijlocie, 5 lobate, colorate in verde inchis, cu limbul usor gofrat si usor scamos pe fata inferioara. 

Strugurii sunt cilindro-conici, lungi, deseori ramificati, desi in boabe. Boabele de marime mijlocie, sferice, au pielita de grosime mijlocie, colorata in albastru violaceu inchis. Miezul este zemos si mustul necolorat. 

Soiul Merlot are o perioada lunga de vegetatie, crestere viguroasa, rezistenta la oidium si molii. Nu prezinta rezistenta la ger si putregaiul cenusiu. In general are un grad mare de adaptare. Fertilitatea ridicata a soiului, alaturi de greutatea mai mare a unui strugure, asigura productii de 10-12 to/ha, cu posibilitatea realizarii si a unor productii de 14-16 to/ha. 

Acumuleaza in general 190-200 g/l zaharuri. La supramaturare realizeaza 220-240 g/l zaharuri. In functie de cantitatea de zahar acumulata si de conditiile ecologice ale diferitelor centre de cultura, din soiul Merlot se pot obtine atat vinuri superioare, cat si vinuri de consum curent. 

Datorita rezistentei scazute la ger, soiul nu se preteaza la cultura neprotejata, pe tulpini semiinalte si inalte, decat in areala cu ierni blande. Suporta incarcaturi variabile de la 12-16 ochi/mp la Dragasani, la 18-24 ochi/mp in conditiile podgoriei Odobesti. Repartizarea incarcaturii se poate face pe coarde de 12-14 ochi lungime, ca si pe cordite de 6 ochi. In conditiile de la Valea Calugareasca, cu o incarcatura de 24 ochi/mp, la forma de conducere inalta, tip Lenz Moser* s-a obtinut o productie calculata de 20.4 to/ha. 

* Lenz Moser, unul din dezvoltatorii culturii de tip inalt.

Feteasca neagra.

Face parte din categoria soiurilor de struguri pentru vinuri superioare rosii. Se mai gaseste si sub denumirea de Pasareasca Neagra si Coada randunicii. Este un soi vechi, autohton, cultivat cu precadere in podgoriile din Moldova (Uricani, Nicoresti, Cotesti) si in unele centre viticole din podgoria Dealu Mare (Urlati, Tohani).

Frunzele adulte sunt 5-lobate, mai rar 3-lobate, cu sinusurile laterale superioare mult adancite si lobul terminal alungit. Pe fata inferioara prezinta peri fini. Sinusul petiolar este deschis. 

Strugurii sunt de marime mijlocie, cilindrici sau cilindro-conici, uneori, biaripati cu boabele mijlocii ca marime, sferice, asezate destul de des in strugure, cu pielita colorata violaceu intens si acoperita cu pruina. Miezul este zemos, necolorat.

Soiul Feteasca Neagra, se caracterizeaza printr-o crestere viguroasa, ceea ce impune folosirea la altoire a unor portaltoi mai putin vigurosi. Comparativ cu soiul Feteasca alba, este rezistent la ger, seceta si putregaiul cenusiu. Fertilitatea soiului este scazuta: atat % din lastarii fertili cat si coeficientii de fertilitate au valori reduse, ceea ce face ca si productia sa fie mica (6-8 to/ha).
Maturarea strugurilor are loc in epoca a IV a, cand acumuleaza 200 - 220 g/l zaharuri. La supramaturare poate ajunge la 260 g/l zaharuri, fara ca aciditatea sa scada sub cea normala. 

Datorita cresterii puternice si a faptului ca mugurii diferentiati se gasesc in partea superioara a coardei, reclama incarcaturi mari de ochi (30 - 35 ochi/mp), taieri in coarde lungi de 14 sau chiar 16 ochi. Prezenta lemnului multianual, in cantitate mare pe butuc, contribuie la sporirea fertilitatii soiului, incat avand si o rezistenta buna la inghet, se preteaza foarte bine la conducerea butucilor in forma semiinalte sau inalte.