Busuioaca de Bohotin

Soi cultivat de foarte mult timp la Bohotin (jud. Iasi), de unde-i provine si numele. In prezent se intalneste pe suprafete reduse in podgoriile Husi si Dealu Mare.

Se aseamana foarte mult cu soiul Tamaioasa Romaneasca. Se deosebeste, in principal prin coloritul specific violet-vinetiu al boabelor. Comparativ cu soiul Tamaioasa Romaneasca, puterea de crestere a butucilor este mai redusa, productiile ceva mai scazute (6-8 to/ha). Cu toate ca are un bun potential de acumulare a zaharurilor (230 - 240 g/l), nu atinge nivelurile realizate de Tamaioasa Romaneasca.

Din soiul Busuioaca de Bohotin se obtin vinuri superioare, aromate, semidulci sau dulci, de culoare maronie-inchis. 

Tamaioasa Romaneasca.

Sinonime: Tamaioasa alba de Dragasani, Busuioaca de Moldova, Muscat Frontignan.

Soiul Tamaioasa Romaneasca, se cultiva aproape in toate podgoriile subcarpatice, cu precadere la Pietroasele, Dragasani, Stefanesti Arges, iar in ultima perioada si in alte zone. 

Frunza adulta este mijlocie catre mare, 3 sau 5-lobata, scamoasa pe fata inferioara. Dintii de pe marginea limbului sunt mari, desi, ascutiti, asezati cate trei in trepte, colorati in galben. 

Strugurii sunt mijlocii ca marime, conici sau cilindro-conici, uni sau bi-aripati, desi in boabe. Boabele sunt de marime mijlocie, sferice, cu pielita de grosime mijlocie, colorata la coacerea deplina in galben, cu numeroase pete ruginii si acoperita cu multa pruina. Miezul este usor crocant sau zemos, cu gust intens, specific de muscat (tamaios).

foto - www.pietroasaveche.ro

Soiul Tamaioasa Romaneasca are cerinte mai mari de caldura si lumina, cere toamne lungi si insorite care sa permita acumularea lenta a zaharurilor. Nu are rezistenta buna la ger, seceta sau umiditate in exces. Este puternic atacat de oidium, putregaiul cenusiu, viespi, etc.

Soiul are fertilitate mijlocie. Productiile realizate oscileaza intre 7-10 to/ha, dar soiul se remarca in special prin acumularea unor cantitati mari de zaharuri. Pana la maturare, acumuleaza 200-210 g/l zaharuri, iar la supramaturare, la care se preteaza deosebit de bine, atinge 250-270 g/l si chiar mai mult. 

Vinurile obtinute din soiul Tamaioasa Romaneasca sunt, in general, de desert, placut aromate, de o finete si distinctie rare.

Se preteaza destul de bine la conducerea semiinalta si inalta, cu taiere Guyot pe tulpina, obtinandu-se un spor de productie de circa 4 to/ha. Incarcatura pe ochi lasata la taiere variaza intre 12-16 ochi/mp in zona Dragasanilor si 18-24 ochi/mp in zona Dealu Mare, repartizata fiind pe coarde lungi de 10-12 ochi sau de 12-14 ochi. 

Pentru a favoriza acumularea de zaharuri in boabe si a evita atacul de putregai cenusiu in toamnele umede, se recomanda un desfrunzit partial cu circa o saptamana inainte de maturarea boabelor. 

Vezi vinuri din Tamaioasa Romaneasca pe www.vin24.ro

Soiuri pentru vinuri aromate.

Grupa soiurilor pentru vinuri aromate cuprinde acele soiuri care contin mai ales in pielita bobului, in straturile din imediata vecinatate a miezului, substante aromate ce imprima vinurilor aroma de muscat (tamaios).

Din aceasta grupa, la noi in tara se cultiva Tamaioasa Romaneasca si Muscat Ottonel, la care in ultimii ani se adauga si Busuioaca de Bohotin. 

Plantatiile cu soiuri aromate nu ocupa suprafete prea mari, fiind de 3.6% din suprafata totala pentru struguri de vin, insa cu mari posibilitati de extindere in viitor.

Burgund Mare

Gros Burgunder. Se pare ca este o selectie din Pinot Noir. Este putin raspandit la noi in tara, se cultiva in special in podgoria Minis si in centrele de la Recas, Silagiu din judetul Timis. 

Frunza adulta este mare, intreaga sau 3-lobata, gofrata, cu perisori pe partea inferioara. Strugurii sunt mijlocii ca marime, cilindro-conici, uniaxiati, desi in boabe. Boabele sunt de marime mijlocie, sferice, colorate in rosu-violaceu inchis si acoperite cu pruina intensa. Miezul este zemos, necolorat. 

Soiul Burgund Mare, are o putere de crestere mijlocie spre mare, in comparatie cu Pinot Noir, o rezistenta mai buna la putregaiul cenusiu si mai scazuta la ger. 

Asigura productii mari ce pot atinge 12-14 to/ha, cu un continut de 180-190 g/l zaharuri. 

In ansamblu este un soi valoros prin productiile realizate ca si prin continutul mai ridicat in antociani ai pielitei boabelor. 

Soiul mai este cunoscut/promovat si cu denumirea de Blaufrankisch. 

ANTOCIÁN, antocieni, s. m. Pigment din sucul plantelor care dă florilor, fructelor și frunzelor culoarea roșie, albastră sau violetă. [Pr.: -ci-an] – Din fr. antocian. (www.dexonline.ro)

Pinot Noir

Spatburgunder. Este un soi francez foarte raspandit azi in toate tarile producatoare de vinuri rosii. In tara noastra se intalneste in cultura aproape in toate podgoriile, cu exceptia celor din Transilvania. 

Frunza adulta este mijlocie, trilobata, deseori intreaga, colorata verde-inchis, usor gofrata si fin scamoasa pe ambele fete. Strugurii sunt mici, cilindro-conici sau cilindrici, rar aripati, desi in boabe. Boabele sunt mici, sferice, usor deformata din cauza desimii in struguri, colorate negru-albastrui, cu miezul necolorat. 

Soiul Pinot Noir se caracterizeaza prin perioada scurta de vegetatie (150-160 zile), vigoare mijlocie, rezistenta buna la seceta, ger si oidium si rezistenta scazuta la putregaiul cenusiu. 

Se comporta foarte bine la terenurile calcaroase, cum sunt cele de la Murfatlar, altoit pe Chasselas. Fertilitatea mijlocie a acestui soi si greutatea medie scazuta a strugurilor conduc la obtinerea unor productii relativ mici, de 7-8 to/ha si mai rar de 10 to/ha, dar de calitate superioara (210 - 220 g/l zaharuri). Soiul se preteaza la supramaturare, acumulandu-se peste 250 g/l zaharuri.

Soiul Pinot Noir, datorita puterii de crestere mica, nu se preteaza la cultura inalta, dar reuseste destul de bine la conducerea semiinalta, cu cordon bilateral Cazenave*. Reclama incarcaturi de ochi variabile, intre 12-14 ochi/mp la Murfatlar si Minis si 16-18 ochi/mp la Valea Calugareasca si Samburesti. In areale de cultura secetoasa, reclama irigarea.

* Cazenave - tip de taiere - cordonul Cazenave, uni- sau bilateral, cu verigi de rod formate din cordite de 3 - 4 ochi lungime si cepi de inlocuire, pe o tulpina de 60 - 80 cm inaltime;

Merlot

Soi originar din Franta. Se cultiva in numeroase tari viticole din Europa. La noi in tara se intalneste in special podgoriile Dealu Mare, Odobesti, Cotesti, Nicoresti, Niculitel, Murfatlar, Minis, zona Olteniei etc, cu tendinta de a depasi prin extindere soiul Cabernet Sauvignon.

Soiul Merlot prezinta frunze adulte de marime mijlocie, 5 lobate, colorate in verde inchis, cu limbul usor gofrat si usor scamos pe fata inferioara. 

Strugurii sunt cilindro-conici, lungi, deseori ramificati, desi in boabe. Boabele de marime mijlocie, sferice, au pielita de grosime mijlocie, colorata in albastru violaceu inchis. Miezul este zemos si mustul necolorat. 

Soiul Merlot are o perioada lunga de vegetatie, crestere viguroasa, rezistenta la oidium si molii. Nu prezinta rezistenta la ger si putregaiul cenusiu. In general are un grad mare de adaptare. Fertilitatea ridicata a soiului, alaturi de greutatea mai mare a unui strugure, asigura productii de 10-12 to/ha, cu posibilitatea realizarii si a unor productii de 14-16 to/ha. 

Acumuleaza in general 190-200 g/l zaharuri. La supramaturare realizeaza 220-240 g/l zaharuri. In functie de cantitatea de zahar acumulata si de conditiile ecologice ale diferitelor centre de cultura, din soiul Merlot se pot obtine atat vinuri superioare, cat si vinuri de consum curent. 

Datorita rezistentei scazute la ger, soiul nu se preteaza la cultura neprotejata, pe tulpini semiinalte si inalte, decat in areala cu ierni blande. Suporta incarcaturi variabile de la 12-16 ochi/mp la Dragasani, la 18-24 ochi/mp in conditiile podgoriei Odobesti. Repartizarea incarcaturii se poate face pe coarde de 12-14 ochi lungime, ca si pe cordite de 6 ochi. In conditiile de la Valea Calugareasca, cu o incarcatura de 24 ochi/mp, la forma de conducere inalta, tip Lenz Moser* s-a obtinut o productie calculata de 20.4 to/ha. 

* Lenz Moser, unul din dezvoltatorii culturii de tip inalt.

Cabernet Sauvignon

Soi de origine franceza, cultivat in toate tarile viticole din lume producatoare de vinuri rosii. Introdus la noi in tara, inainte de invazia filoxerei, s-a  raspandit foarte mult, azi fiind soiul de baza pentru obtinerea vinurilor rosii de calitate superioara. 

Reuseste deosebit de bine in podgoriile Dealu Mare, Samburesti, Minis, Niculitel etc, ca si la Murfatlar unde se obtine si un vin dulce, specific acestei podgorii

Frunza adulta este mijlocie, aproape rotunda, 5 lobata, uneori 7 lobata, cu lobii bine pronuntati, suprapusi, sinusurile laterale, in special cele superioare, fiind inchise si cu lumenul circular. 

Strugurii sunt mici, conici sau cilindro-conici, uneori aripati, in general desi in boabe. Bobul este mic, sferic, cu pielita groasa, albastruie-inchis, acoperita cu multa pruina. Miezul este zemos, cu gust ierbos-astringent si cu mustul necolorat. 

Soiul Cabernet Sauvignon se caracterizeaza printr-o putere de crestere mijlocie spre mare, rezistenta buna la oidium, putregaiul cenusiu, seceta si in special la ger. Fertilitatea soiului este mijlocie. Productia realizata rareori depaseste 6-8 to/ha. Acumuleaza la maturitate deplina 200 - 210 g/l zaharuri, iar in conditii de supramaturare pana la 220 - 240 g/l. Vinurile sunt intens colorate si castiga foarte mult prin invechire. 

Fiind un soi rezistent la ger, se preteaza la cultura semiinalta. Incarcatura pe ochi, recomandata a fi lasata la taiere, variaza intre 16-22 ochi/mp, pe coarde de 12 ochi lungime.