Feteasca neagra.

Face parte din categoria soiurilor de struguri pentru vinuri superioare rosii. Se mai gaseste si sub denumirea de Pasareasca Neagra si Coada randunicii. Este un soi vechi, autohton, cultivat cu precadere in podgoriile din Moldova (Uricani, Nicoresti, Cotesti) si in unele centre viticole din podgoria Dealu Mare (Urlati, Tohani).

Frunzele adulte sunt 5-lobate, mai rar 3-lobate, cu sinusurile laterale superioare mult adancite si lobul terminal alungit. Pe fata inferioara prezinta peri fini. Sinusul petiolar este deschis. 

Strugurii sunt de marime mijlocie, cilindrici sau cilindro-conici, uneori, biaripati cu boabele mijlocii ca marime, sferice, asezate destul de des in strugure, cu pielita colorata violaceu intens si acoperita cu pruina. Miezul este zemos, necolorat.

Soiul Feteasca Neagra, se caracterizeaza printr-o crestere viguroasa, ceea ce impune folosirea la altoire a unor portaltoi mai putin vigurosi. Comparativ cu soiul Feteasca alba, este rezistent la ger, seceta si putregaiul cenusiu. Fertilitatea soiului este scazuta: atat % din lastarii fertili cat si coeficientii de fertilitate au valori reduse, ceea ce face ca si productia sa fie mica (6-8 to/ha).
Maturarea strugurilor are loc in epoca a IV a, cand acumuleaza 200 - 220 g/l zaharuri. La supramaturare poate ajunge la 260 g/l zaharuri, fara ca aciditatea sa scada sub cea normala. 

Datorita cresterii puternice si a faptului ca mugurii diferentiati se gasesc in partea superioara a coardei, reclama incarcaturi mari de ochi (30 - 35 ochi/mp), taieri in coarde lungi de 14 sau chiar 16 ochi. Prezenta lemnului multianual, in cantitate mare pe butuc, contribuie la sporirea fertilitatii soiului, incat avand si o rezistenta buna la inghet, se preteaza foarte bine la conducerea butucilor in forma semiinalte sau inalte.

Riesling Italian

Riesling Italian, sau Walschriesling. Originea soiului este incerta. Se cultiva aproape in toate tarile viticole, in special in cele din centrul si estul Europei. La noi in tara se cultiva inainte de invazia filoxerei, astazi alaturi de Feteasca Alba este soiul cel mai raspandit, intalnit in cultura aproape in toate podgoriile si centrele viticole. 

Frunza adulta este mijlocie, 3-5 lobata, cu mezofilul subtire, verde galbui, scamoasa pe fata inferioara. Dintii sunt mari, alungiti si ascutiti. Strugurii sunt mici, cilindrici, cu o aripioara bine detasata, tot de forma cilindrica. Boabele sunt sferice, mici asezate, dens in strugure, colorate verde-galbui si cu punctul pistilar persistent. 

Prezinta vigoare mijlocie, rezistenta buna la inghet, dar sensibilitate la seceta, la mana si oidium. Este un soi cu o buna fertilitate, dand productii intre 7 - 10 to/ha. In conditiile podgoriei Odobesti se realizeaza productii medii de 15 to/ha.

Soiul Riesling Italian produce vinuri intre-o gama foarte variata, de la seci, pana la dulci ca si din punct de vedere al tariei alcoolice, in functie de cantitatea de zahar ce se acumuleaza in struguri (de la 200 pana la 250 - 300 g/l la supramaturare). Soiul, fiind rezistent la inghet, se preteaza cu prioritate la cultura semiinalta, in care caz se realizeaza si un spor de productie. Reclama incarcaturi moderate, de 15 - 25 ochi /mp, repartizate pe coarde de rod de 10 - 12 ochi. 

Fiind un soi mai putin rezistent la seceta, reactioneaza foarte bine la irigare, cu deosebire in podgoriile si centrele viticole cu climat secetos.

Rosioara

Se cultiva de foarte mult timp, pe meleagurile din sudul Olteniei. Frunza este mijlocie, 5-lobata, mai rar 3-lobata, cu perisori scurti, desi si rigizi in partea inferioara. Strugurii sunt cilindrici, uneori aripati, cu boabe de marime mijlocie, sferice, de culoare roz-inchis. 

Soiul Rosioara, este rezistent la seceta si la putregaiul cenusiu. Se matureaza destul de tarziu, acumuland 150-180 g/l zaharuri. Vinurile obtinute sunt subtiri, putin aromatice. 

Se lasa o incarcatura de 16-18 ochi/mp, repartizata pe 3-4 verigi de rod, cu lungimea coardei de 8-10 ochi. In cultura pe nisipuri, in conditii de fertilizare si irigare,productia obtinuta se apropie de 24 to/ha. Soiul se recomanda cu prioritate pentru cultura pe nisipurile din sudul Olteniei.

Galbena de Odobesti

Galbena de Odobesti reprezinta un soi vechi, autohton, a carui origine are o legatura profunda cu podgoria Odobesti. Soiul a fost cunoscut in Moldova sub mai multe sinonime dintre care amintim: Galbena de Capatanu, Poama Galbena, Bucium de poama galbena. Cu secole in urma, cand Galbena de Odobesti a ajuns in Muntenia, a primit numele de Galbena grasa. In Dobrogea, din cauza ocupatiei turcesti, soiul Galbena de Odobesti a fost botezat cu numele de Sars Izum.

Galbena de Odobesti, beneficiaza de o perioada lunga de vegetatie si o rezistenta scazuta la inghet, seceta ca si la bolile specifice (putregaiul cenusiu .. etc). Soiul este viguros, si se remarca prin fertilitate ridicata si productii mari, 10 - 14 to/ha sau chiar 18 - 20 to/ha.

Frunza adulta este mare, intreaga sau usor lobata (3-lobata), cu nervuri rosiatice spre baza pe partea superioara a frunzei si scamoasa pe cea inferioara. Strugurii sunt mijlocii spre mari, cilindro-conici, aripati, cu boabe dese, sferice, de marime mijlocie si colorate verde-galbui. 

Pana la maturitate deplina strugurii acumuleaza cam 160 - 180 g/l, zaharuri, iar aciditatea cuprinsa intre 4.5 - 6 g/l. Din Galbena de Odobesti se obtin vinuri, slab alcoolice, usoare, placute. De obicei, vinurile din soiul Galbena de Odobesti se consuma tinere, adică in primul lor an de viata. Din Galbena de Odobesti se obtin si vinarsuri de calitate. Este un vin excelent ca insotitor pentru pestele alb sau pentru mancarurile grase de legume.

Din punct de vedere al culturii, se situeaza in fruntea soiurilor in ceea ce priveste incarcatura de ochi atribuita pe metru patrat, aproximativ 30 - 35 ochi/mp.

Soiuri pentru vinuri albe.

In general, in viticultura tarii noastre, soiurile pentru vinuri albe, detin ponderea cea mai mare, aproape de  70% din suprafata cultivata fiind ocupata cu aceste soiuri de vinuri albe. In cadrul acestei categorii in statisticile anilor 90 ponderea de vinuri de consum curent era net superioara celor de vinuri superioare, in ultimii ani aceasta proportie tinde sa se egalizeze. Foarte mult, sau pot zice in totalitate pentru aceasta situatie, au contribuit diversi investitori, atrasi de acest domeniu si nu in ultimul rand fondurile europene.

Soiurile pentru vinuri de consum curent (Galbena de Odobesti, Plavaie, Aligote, Rkatiteli etc.) sunt soiuri cu o productie de ~ 15 to/ha in majoritatea cazurilor cultura lor limitandu-se la 2 -3 zone viticole. Aligote, prezinta un grad foarte mare de adaptabilitate si astfel, cultura acestui soi poate fi extinsa pe mai multe zone. De asemenea in conditii de cultura favorabile (conditii heliotermice) din unele soiuri din aceasta grupa , Aligote, Rkatiteli etc, se pot obtine si vinuri de calitate superioara. 

Soiurile pentru vinuri superioare, din punct de vedere al calitatii, trebuie amintit Grasa de Cotnari,  a carei performanta se reuseste doar in zonele viticole din Cotnari si Pietroasele. Foarte intalnite sunt soiurile Feteasca alba, Feteasca regala si Reisling Italian. Feteasca regala si Reislingul Italian, in ani mai putin propice acumularii de zaharuri se pot comporta ca soiuri corespunzatoare obtinerii de vinuri de consum curent. Alte soiuri de vinuri superioare sunt Sauvignon-ul, Chardonnay-ul, Muscadelle.

Revin....

Soiuri de struguri pentru vin.

Ma gandesc, ca foarte important pentru un viitor cunoscator intr-ale vinurilor, cum ne place sa credem (pentru unii dintre noi), e ca ar trebui sa cunoastem destul de bine soiurile care stau la baza vinurilor. Consider ca a cunoaste caracteristicile principalelor soiuri de vinuri, fie ca sunt superioare sau nu, te face sa intelegi mult mai bine, gustul si de asemenea contribuie la cultura generala a individului prin aceste simple exercitii de lectura. 

O sa incerc sa acopar printr-o ordine pe care nu o am foarte bine delimitata in acest moment, cam toate soiurile cultivate la noi in tara, prin care voi preciza cateva elemente morfologice (cu toate ca asta nu prea intereseaza foarte mult), caracteristici tehnice (interesante), eventuale particularitati de cultura si nu in ultimul  rand un reper geografic pentru cultura.

Ca orice lucru din lumea asta, si in acest domeniu, exista clasificari bine definite, studiate de-a lungul timpului de oameni care banuiesc ca stiu in detaliu ce se intampla. 

Concret, gruparea soiurilor se face in primul rand, logic, dupa culoarea vinurilor obtinute. Aici avem:

- soiuri pentru vinuri albe. Aceasta grupa cuprinde atat soiurile cu struguri albi, cat si cele colorate roz si gri.

- soiuri pentru vinuri rosii. Cuprinde soiurile cu boabe colorate in nuante de rosu pana aproape de negru.

In al doilea rand avem o clasificare dupa potentialul de productie (to/ha struguri) si dupa calitate (g/l zahar), rezulta:

- soiuri de struguri pentru vinuri de consum curent

- soiuri de struguri pentru vinuri de calitate superioara

- soiuri de struguri pentru vinuri aromate (o categorie aparte).

De asemenea pot sa mentionez ca fiecare grupa, se mai poate imparti in soi autohton sau strain, dar asta se va specifica la fiecare soi in parte fara sa complicam schema inutil. 

Revin ....

Congresul international al viei si vinului

Anul acesta pe 3 iunie, Romania a fost gazda pentru "Congresul International a Viei si Vinului". Oameni buni, dincolo de manifestarile noastre, loco, gen Goodwine, Provino si Vinvest, asta e un eveniment care conteaza enorm la imaginea pe care tara noastra si-o face in acest domeniu. 550 de participanti din 44 de tari macar afla despre ce facem noi pe aici si cam ce stim despre cultivarea viei si fabricarea vinului. Dincolo de faptul ca, evenimentul a ajutat ca unele hoteluri importante din Bucuresti sa isi atinga probabil planul pe luna iunie, am inteles ca invitatii, au fost plimbati prin tot Bucurestiul, iar in ce-a de-a doua zi a fost organizata o excursie la Sinaia pentru a vizita Peles si Pelisor dar si Pivnitele Rhein din Azuga.

Tema principala a discutiilor a fost "Via şi Vinul: între tradiţie şi modernitate" a incercat sa traga un semnal de alarma asupra incercarii globalizarii si in acest domeniu, de fapt al pierderii identitatii pentru zone celebre si amestecarea valorilor, fara sa se mai tina seama de sistemul clima/sol/soi.

Romania se afla in acest moment pe locul 10 mondial si pe locul 5 european din punct de vedere al suprafetei de vie cultivata. Tara noastra este membra a OIV, Organizatia Internationala a Viei si Vinului inca din 1927 si este gazda pentru astfel de Congres pentru a 2 a oara dupa cel din 1968.

Revin dupa ce voi citi in amanunt despre ce s-a intamplat la Salonul International de Vinuri de la Bordeaux.