Feteasca Alba

Denumirea de Feteasca Alba, poate fi gasita in unele lucrari de specialitate si sub denumirea de Pasareasca Alba, Poama fetei sau Madchentraube. Este un soi cultivat din vremuri foarte indepartate in podgoriile din tara noastra. Azi se gaseste raspandit in aproape toate podgoriile si centrele viticole, cu precadere insa in cele din Transilvania si Moldova. 

Frunza este mijlocie ca marime, adanc 2-5 lobata, cu sinusul petiolar caracteristic, larg deschis, in forma de acolada. Strugurii sunt cilindro-conici, uneori aripati, mici cu boabele asezate dens si uniform. Bobul este mic, sferic, colorat galben-verzui si cu punctul pistilar persistent.

Soiul Feteasca Alba se caracterizeaza prin vigoare mare, de aceea, la altoire nu trebuie sa se utilizeze portaltoi care amplifica vigoarea. Are o perioada scurta de vegetatie, rezista bine la ger. Prefera, in general, un climat mai racoros, cu toamne lungi, cum este cel din Transilvania (Lechinta, Teaca, Tirnave) sau Moldova (Iasi, Vaslui), unde se obtin vinuri echilibrate, fine. 

Cultivat in areale mai sudice (Dealu Mare, Murfatlar) pierde din aciditate, vinurile obtinute fiind mai putin armonioase, uneori lipsite de aciditate. 

Este un soi cu o fertilitate si productii oscilante, deseori prezinta fenomenul de meiere si margeluire.In general da productii de 7-10 to/ha care in conditii favorabile de cultura pot fi depasite. 

Soiul Feteasca Alba, se comporta deosebit de bine la conducerea in forme semiinalte si inalte. Fiind viguros, i se pot atribui incarcaturi mai de ochi, de 22-26 ochi/mp la Cotnari, 32-38 ochi/mp la Iasi, repartizate pe coarde de rod de 14-16 si 18 ochi lungime. 

Grasa de Cotnari

Conform unei postari anterioare, in care incadram in niste categorii soiurile pentru vinuri albe, vom discuta si despre soiurile pentru vinuri albe superioare.

Grasa de Cotnari. Este un soi vechi autohton, cultivat la Cotnari de peste 7 secole. In afara de Cotnari, gaseste conditii favorabile de cultura numai la Pietroasele - Buzau, unde s-a raspandit in etapa postfiloxerica. 

La Cotnari, asociat cu Feteasca Alba, Francusa si Tamaioasa Romaneasca, da celebrul vin de Cotnari. 

Frunza adulta este mijlocie, aproape intreaga, lucioasa si cu amprente caracteristice (urme de degete) pe fata superioara. Strugurii sunt mijlocii, cilindro-conici, uneori ramificati. Boabele sunt rare, usor ovoide, de marime mijlocie, neomogene, galbene-verzui, cu pete ruginii pe partea insorita. Miezul este semizemos, cu gust specific, placut. Grasa de Cotnari este un soi cu perioada de vegetatie, vigoare mijlocie, destul de rezistent la ger, dar sensibil la seceta, ca si putregaiul cenusiu si paianjenul rosu. Fertilitatea este redusa, productia, in general, 4-6 to/ha, rar 8 - 10 to/ha. 

Caracteristica acestui soi este puterea mare de acumulare a zaharului la supramaturare, cu deosebire cand se instaleaza putregaiul nobil. In aceste conditii ajunge sa acumuleze 220 - 270 g/l zaharuri, iar in anii de exceptie pana la 350 si chiar 520 g/l (in mod exceptional in anul 1958).

Se considera optime pentru soiul Grasa de Cotnari incarcaturile de 15-21 ochi.mp, repartizate pe coarde de rod de 10 - 12 ochi. In toamnele mai reci si mai bogate in precipitatii, desfrunzitul partial devine obligatoriu.

Soiuri pentru vinuri albe.

In general, in viticultura tarii noastre, soiurile pentru vinuri albe, detin ponderea cea mai mare, aproape de  70% din suprafata cultivata fiind ocupata cu aceste soiuri de vinuri albe. In cadrul acestei categorii in statisticile anilor 90 ponderea de vinuri de consum curent era net superioara celor de vinuri superioare, in ultimii ani aceasta proportie tinde sa se egalizeze. Foarte mult, sau pot zice in totalitate pentru aceasta situatie, au contribuit diversi investitori, atrasi de acest domeniu si nu in ultimul rand fondurile europene.

Soiurile pentru vinuri de consum curent (Galbena de Odobesti, Plavaie, Aligote, Rkatiteli etc.) sunt soiuri cu o productie de ~ 15 to/ha in majoritatea cazurilor cultura lor limitandu-se la 2 -3 zone viticole. Aligote, prezinta un grad foarte mare de adaptabilitate si astfel, cultura acestui soi poate fi extinsa pe mai multe zone. De asemenea in conditii de cultura favorabile (conditii heliotermice) din unele soiuri din aceasta grupa , Aligote, Rkatiteli etc, se pot obtine si vinuri de calitate superioara. 

Soiurile pentru vinuri superioare, din punct de vedere al calitatii, trebuie amintit Grasa de Cotnari,  a carei performanta se reuseste doar in zonele viticole din Cotnari si Pietroasele. Foarte intalnite sunt soiurile Feteasca alba, Feteasca regala si Reisling Italian. Feteasca regala si Reislingul Italian, in ani mai putin propice acumularii de zaharuri se pot comporta ca soiuri corespunzatoare obtinerii de vinuri de consum curent. Alte soiuri de vinuri superioare sunt Sauvignon-ul, Chardonnay-ul, Muscadelle.

Revin....