Sauvignon

Sauvignon sau Gros Sauvignon, Sauvignon Verde, este considerat un soi vechi, francez. Se cultiva in afara de Franta, in Italia, Germania, Ukraina, etc. La noi in tara este intalnit, mai ales in podgoriile: Murfatlar, Dealu Mare, Stefanesti - Arges, Dragasani, Aiud, etc. 

Frunza adulta este usor 3-5 lobata, aproape intreaga, cu dintatura fina si ascutita. Limbul este de culoare verde - deschis, usor scamos pe fata inferioara si strans in jurul punctului petiolar, in forma de palnie. Strugurii sunt mijlocii, cilindro-conici, uneori aripati, cu boabe mijlocii, sferice, usor ovoide, de culoare verzuie, caracteristica. Miezul este zemos, cu o aroma specifica, discreta. 

Soiul prezinta vigoare mare, rezistenta la seceta si fertilitate destul de mare. Are insa rezistenta scazuta la ger, oidium si putregaiul cenusiu. Productia obtinuta variaza intre 6-8 to/ha, acumuleaza in general 210 - 220 g/l zaharuri, la supramaturare putand ajunge pana la 240 g/l, ceea ce permite obtinerea de vinuri superioare semidulci, de o finete rara. 

Soiul are o foarte buna afinitate cu portaltoiul Berlandieri x Riparia SO4. Incarcatura de ochi lasata la taieri variaza intre 4 - 18 ochi/mp, fiind repartizata pe coarde de 12 - 14 ochi lungime. In plantatii, alaturi de Gros Sauvignon se gaseste si Petit Sauvignon. Acesta se deosebeste de Gros Sauvignon prin boabele mai mici si mai intens colorate in galben.

Soiuri pentru vinuri albe.

In general, in viticultura tarii noastre, soiurile pentru vinuri albe, detin ponderea cea mai mare, aproape de  70% din suprafata cultivata fiind ocupata cu aceste soiuri de vinuri albe. In cadrul acestei categorii in statisticile anilor 90 ponderea de vinuri de consum curent era net superioara celor de vinuri superioare, in ultimii ani aceasta proportie tinde sa se egalizeze. Foarte mult, sau pot zice in totalitate pentru aceasta situatie, au contribuit diversi investitori, atrasi de acest domeniu si nu in ultimul rand fondurile europene.

Soiurile pentru vinuri de consum curent (Galbena de Odobesti, Plavaie, Aligote, Rkatiteli etc.) sunt soiuri cu o productie de ~ 15 to/ha in majoritatea cazurilor cultura lor limitandu-se la 2 -3 zone viticole. Aligote, prezinta un grad foarte mare de adaptabilitate si astfel, cultura acestui soi poate fi extinsa pe mai multe zone. De asemenea in conditii de cultura favorabile (conditii heliotermice) din unele soiuri din aceasta grupa , Aligote, Rkatiteli etc, se pot obtine si vinuri de calitate superioara. 

Soiurile pentru vinuri superioare, din punct de vedere al calitatii, trebuie amintit Grasa de Cotnari,  a carei performanta se reuseste doar in zonele viticole din Cotnari si Pietroasele. Foarte intalnite sunt soiurile Feteasca alba, Feteasca regala si Reisling Italian. Feteasca regala si Reislingul Italian, in ani mai putin propice acumularii de zaharuri se pot comporta ca soiuri corespunzatoare obtinerii de vinuri de consum curent. Alte soiuri de vinuri superioare sunt Sauvignon-ul, Chardonnay-ul, Muscadelle.

Revin....