Sangiovese

Este un vechi soi de origine italiana. S-a introdus in cultura din tara noastra in anii 1962 - 1964, fiind raspandit in podgoriile Sadova - Corabia, Calafat, Minis. Frunza este 5 -3 lobata, cu sinusul petiolar in forma de lira sau V deschis. Strugurii sunt mijlocii, cu boabe de marime mijlocie, sferice, colorate in rosu - violaceu. 

Este un soi cu perioada lunga de vegetatie, relativ sensibil la ger. Se matureaza destul de tarziu, cand acumuleaza 160 - 170 g/l zaharuri. Productiile variaza intre 12 - 14 to/ha.

Iordana

Iordana, I se mai spune si Iordovana, sau Iordana de Tarnave, un soi autohton, cultivat in Transilvania. Se mai cultiva si in Ungaria sub denumirea de Iordovany.

Soiul se caracterizeaza prin vigoare mare, perioada lunga de vegetatie, rezistenta scazuta la putregaiul cenusiu, fertilitate mijlocie. Da o productie de 10  - 14 to/ha. Vinurile obtinute au o tarie alcoolica scazuta si o aciditate ridicata, insusiri care la recomanda in mod deosebit pentru prepararea vinurilor spumante. 

Strugurii sunt de marime mijlocie, au o forma cilindro-conica, aripata. Boabele sunt sferice, mijlocii ca marime, de culoare galben-verzui (cum este de fapt si culoarea vinului tanar) mai bronzata pe partea insorita. 

Frunza adulta este intreaga, uneori usor 3-lobata, mijlocie spre mare, pufoasa pe partea inferioara. Din punct de vedere al culturii, soiul are o incarcatura de 14-16 ochi/mp, reparatizati pe coarde de 12-16 ochi.

Galbena de Odobesti

Galbena de Odobesti reprezinta un soi vechi, autohton, a carui origine are o legatura profunda cu podgoria Odobesti. Soiul a fost cunoscut in Moldova sub mai multe sinonime dintre care amintim: Galbena de Capatanu, Poama Galbena, Bucium de poama galbena. Cu secole in urma, cand Galbena de Odobesti a ajuns in Muntenia, a primit numele de Galbena grasa. In Dobrogea, din cauza ocupatiei turcesti, soiul Galbena de Odobesti a fost botezat cu numele de Sars Izum.

Galbena de Odobesti, beneficiaza de o perioada lunga de vegetatie si o rezistenta scazuta la inghet, seceta ca si la bolile specifice (putregaiul cenusiu .. etc). Soiul este viguros, si se remarca prin fertilitate ridicata si productii mari, 10 - 14 to/ha sau chiar 18 - 20 to/ha.

Frunza adulta este mare, intreaga sau usor lobata (3-lobata), cu nervuri rosiatice spre baza pe partea superioara a frunzei si scamoasa pe cea inferioara. Strugurii sunt mijlocii spre mari, cilindro-conici, aripati, cu boabe dese, sferice, de marime mijlocie si colorate verde-galbui. 

Pana la maturitate deplina strugurii acumuleaza cam 160 - 180 g/l, zaharuri, iar aciditatea cuprinsa intre 4.5 - 6 g/l. Din Galbena de Odobesti se obtin vinuri, slab alcoolice, usoare, placute. De obicei, vinurile din soiul Galbena de Odobesti se consuma tinere, adică in primul lor an de viata. Din Galbena de Odobesti se obtin si vinarsuri de calitate. Este un vin excelent ca insotitor pentru pestele alb sau pentru mancarurile grase de legume.

Din punct de vedere al culturii, se situeaza in fruntea soiurilor in ceea ce priveste incarcatura de ochi atribuita pe metru patrat, aproximativ 30 - 35 ochi/mp.

Soiuri pentru vinuri albe.

In general, in viticultura tarii noastre, soiurile pentru vinuri albe, detin ponderea cea mai mare, aproape de  70% din suprafata cultivata fiind ocupata cu aceste soiuri de vinuri albe. In cadrul acestei categorii in statisticile anilor 90 ponderea de vinuri de consum curent era net superioara celor de vinuri superioare, in ultimii ani aceasta proportie tinde sa se egalizeze. Foarte mult, sau pot zice in totalitate pentru aceasta situatie, au contribuit diversi investitori, atrasi de acest domeniu si nu in ultimul rand fondurile europene.

Soiurile pentru vinuri de consum curent (Galbena de Odobesti, Plavaie, Aligote, Rkatiteli etc.) sunt soiuri cu o productie de ~ 15 to/ha in majoritatea cazurilor cultura lor limitandu-se la 2 -3 zone viticole. Aligote, prezinta un grad foarte mare de adaptabilitate si astfel, cultura acestui soi poate fi extinsa pe mai multe zone. De asemenea in conditii de cultura favorabile (conditii heliotermice) din unele soiuri din aceasta grupa , Aligote, Rkatiteli etc, se pot obtine si vinuri de calitate superioara. 

Soiurile pentru vinuri superioare, din punct de vedere al calitatii, trebuie amintit Grasa de Cotnari,  a carei performanta se reuseste doar in zonele viticole din Cotnari si Pietroasele. Foarte intalnite sunt soiurile Feteasca alba, Feteasca regala si Reisling Italian. Feteasca regala si Reislingul Italian, in ani mai putin propice acumularii de zaharuri se pot comporta ca soiuri corespunzatoare obtinerii de vinuri de consum curent. Alte soiuri de vinuri superioare sunt Sauvignon-ul, Chardonnay-ul, Muscadelle.

Revin....

Soiuri de struguri pentru vin.

Ma gandesc, ca foarte important pentru un viitor cunoscator intr-ale vinurilor, cum ne place sa credem (pentru unii dintre noi), e ca ar trebui sa cunoastem destul de bine soiurile care stau la baza vinurilor. Consider ca a cunoaste caracteristicile principalelor soiuri de vinuri, fie ca sunt superioare sau nu, te face sa intelegi mult mai bine, gustul si de asemenea contribuie la cultura generala a individului prin aceste simple exercitii de lectura. 

O sa incerc sa acopar printr-o ordine pe care nu o am foarte bine delimitata in acest moment, cam toate soiurile cultivate la noi in tara, prin care voi preciza cateva elemente morfologice (cu toate ca asta nu prea intereseaza foarte mult), caracteristici tehnice (interesante), eventuale particularitati de cultura si nu in ultimul  rand un reper geografic pentru cultura.

Ca orice lucru din lumea asta, si in acest domeniu, exista clasificari bine definite, studiate de-a lungul timpului de oameni care banuiesc ca stiu in detaliu ce se intampla. 

Concret, gruparea soiurilor se face in primul rand, logic, dupa culoarea vinurilor obtinute. Aici avem:

- soiuri pentru vinuri albe. Aceasta grupa cuprinde atat soiurile cu struguri albi, cat si cele colorate roz si gri.

- soiuri pentru vinuri rosii. Cuprinde soiurile cu boabe colorate in nuante de rosu pana aproape de negru.

In al doilea rand avem o clasificare dupa potentialul de productie (to/ha struguri) si dupa calitate (g/l zahar), rezulta:

- soiuri de struguri pentru vinuri de consum curent

- soiuri de struguri pentru vinuri de calitate superioara

- soiuri de struguri pentru vinuri aromate (o categorie aparte).

De asemenea pot sa mentionez ca fiecare grupa, se mai poate imparti in soi autohton sau strain, dar asta se va specifica la fiecare soi in parte fara sa complicam schema inutil. 

Revin ....

Vinexpo - Salonul de vinuri de la Bordeaux

Salonul international de vinuri de la Bordeaux de anul asta, se pare ca a inregistrat un record de audienta/trafic cum vrem sa ii spunem, in randul vizitatorilor din afara Frantei (38 % din vizitatori au fost din alte tari decat Franta), o crestere cu aproximativ 3% fata de editia precedenta. 

Totalul vizitatorilor a fost undeva in jurul a 49000, cumulati din 148 de tari, ~ 18500 fiind din exterior, uimitor sau nu, ponderea cea mai mare au avut-o, ati ghicit, chinezii. 

Expozantii au fost ~ 2400 dintr-un total de 44 de tari, printre care cu foarte mare mandrie va spun ca si din Romania. 

Am avut 18 reprezentati, cei mai cunoscuti fiind : AMB Wine (Crama de la Targu Mures, celebra pentru brandul Liliac - Wine from Transilvania), Crama Corcova, Crama Ceptura, Davino, Domeniile Sahateni, Halewood, Crama Girboiu, Vigna SRL (Petro Vaselo - Timisoara), Cramele Odobesti, S.E.R.V.E. Ceptura si Vincon Vrancea.  

Compartiv cu alte tari din estul si sud estul Europei, Bulgaria a avut 6 expozanti, Ungaria 4, Ucraina 2, Croatia 5 si Polonia un singur reprezentant, Romania, devine in felul asta un reper in aceasta regiune in privinta vinului si a viilor. Singura tara care a reusit sa se apropie ca numar de expozanti fata de noi a fost Grecia cu 11 reprezentanti. 

Din pacate, Republica Moldova nu a fost rezentanta de nici o crama. 

Congresul international al viei si vinului

Anul acesta pe 3 iunie, Romania a fost gazda pentru "Congresul International a Viei si Vinului". Oameni buni, dincolo de manifestarile noastre, loco, gen Goodwine, Provino si Vinvest, asta e un eveniment care conteaza enorm la imaginea pe care tara noastra si-o face in acest domeniu. 550 de participanti din 44 de tari macar afla despre ce facem noi pe aici si cam ce stim despre cultivarea viei si fabricarea vinului. Dincolo de faptul ca, evenimentul a ajutat ca unele hoteluri importante din Bucuresti sa isi atinga probabil planul pe luna iunie, am inteles ca invitatii, au fost plimbati prin tot Bucurestiul, iar in ce-a de-a doua zi a fost organizata o excursie la Sinaia pentru a vizita Peles si Pelisor dar si Pivnitele Rhein din Azuga.

Tema principala a discutiilor a fost "Via şi Vinul: între tradiţie şi modernitate" a incercat sa traga un semnal de alarma asupra incercarii globalizarii si in acest domeniu, de fapt al pierderii identitatii pentru zone celebre si amestecarea valorilor, fara sa se mai tina seama de sistemul clima/sol/soi.

Romania se afla in acest moment pe locul 10 mondial si pe locul 5 european din punct de vedere al suprafetei de vie cultivata. Tara noastra este membra a OIV, Organizatia Internationala a Viei si Vinului inca din 1927 si este gazda pentru astfel de Congres pentru a 2 a oara dupa cel din 1968.

Revin dupa ce voi citi in amanunt despre ce s-a intamplat la Salonul International de Vinuri de la Bordeaux.

Vinuri si investitori....

Citeam de curand o stire pe net, cum ca viticultura este singurul domeniu care a reusit rata maxima de absorbtie pe fonduri europene in exercitiul bugetar care se va incheia anul acesta. Vedeti, inca un indiciu pentru care acest domeniu atrage atentia. Se pare ca lucrurile merg in directia buna si in sfarsit dupa multi ani, oamenii, investitorii, reusesc sa inteleaga ca fara calitate nu poti exista in piata, iar calitatea cere investitie. Nu cred ca exista in momentul de fata in tara, aici nu ma refer la vechile centre de imbuteliere celebrele "Vin-Alcool", care sa nu respecte niste standarde foarte clar impuse.

Doar daca dati o cautare pe net, pe crame celebre, o sa va dati seama ca intra-devar lucrurile merg in directia buna.Fie ca investitiile sunt facute pur si simplu din pasiune sau au fost facute pentru ca respectivul a simtit businessul, bine ca exista un domeniu la care sta si tara noastra pot sa spun bine.

Nu stiu cati dintre voi stiti, dar un exemplu de investitie intr-un domeniu viticol se refera la fostul ministru de justitie si membru PNL (stiu ca era la un moment dat, acum chiar nu mai stiu ce hram poarta) Valeriu Stoica. Tipu, avocat de meserie nu prea a avut si nici nu cred ca are, prea multe in comun cu vinul(sau cel putin nu stiu eu) dar, daca tot a primit o mostenire, de fapt sotia lui, de ce sa nu isi faca crama. Istoria Cramei Avincis, pentru ca asa se numeste noua locatie din jud. Valcea, Dragasani, incepe prin 2010. Domeniul reprezinta o mostenire pe care sotia lui Valeriu Stoica a dobandit-o in anul 1997. Conacul a fost construit in 1904, iar domeniul cumparat de bunicii Cristianei Stoica undeva prin 1927. O data cu nationalizarea, acesta a intrat in proprietatea statului, iar in 1997 cum spuneam mai sus, retrocedat descendentilor proprietarilor. Cel mai important e ca Valeriu Stoica e vecin de podgorie cu Mugur Isarescu, pe o mica suprafata podgoriile celor doi se invecineaza. Ambele crame, Avincis si Casa Isarescu, detin cam 40 ha de vie pe rod, din cate inteleg nu exista dorinta de extindere, ei se limiteaza strict la segmentul Horeca si la calitate. Cei 2 proprietari sunt mandrii sustinatori ai soiurilor celebre locului, cramposie si tamaioasa romaneasca, zona Dragasani fiind de fapt recunoscuta de randamente foarte bune pe aceste soiuri. Nu stiu cum stau pe soiurile Novac si Negru de Dragasani (soi pentru care Agricola Stirbey se numara printre putinii producatori).

Despre vin.

Stimati pasionati ai acestui domeniu, al vinului. De curand am inceput sa ma documentez despre ce inseamana vinul si care este rolul lui atat din punct de vedere economic dar si social, foarte important va spun de pe acum. Probabil ca am fost foarte atras de povestile acestui produs care toate, dar absolut toate, se reduc la vechime. Nu neaparat ca vinul vechi este cel mai bun (daca intrati un pic mai adanc in domeniu o sa vedeti ca lucrurile nu stau chiar asa pentru toate sortimentele/cazurile, dar nu spun ca nu este adevarat), ci prin simplul fapt ca este un aliment folosit de pe la inceputurile civilizatiilor. Mergand pe aceasta idee nu ramane decat sa ma gandesc ca, logic, avand in vedere ca oamenii l-au folosit de-a lungul timpului, inseamna ca lichidul asta chiar ascunde ceva foarte interesant. Istoria ne invata cum vinul, alaturi de alte alimente cum ar fi mierea, laptele si carnea reprezentau lucrurile de baza in alimentatia oamenilor din cele mai vechi timpuri. Daca ar fi sa ducem un pic mai departe acest rationament, pot sa observ ca de fapt, in ziua de astazi, caracteristicile principale pentru un vin sunt pur si simplu felul cum acesta este potrivit cu diverse produse culinare. Exemplele sunt clare, concrete si numeroase, vinul alb - cu carne alba si branzeturi, vinul rosu cu carne rosie, vinul dulce se asorteaza cel mai bine cu deserturile (bine discutia este foarte complexa, eu aici ma rezum doar la a da niste exemple care sa aibe legatura cu ce am mentionat mai sus. Discutiile pe tipuri de caracter, de culoare, tarie samd sunt intra-devar fascinante si cer cunostine solide din domeniu). Deci traditia se respecta in continuare chiar dupa milenii. In ciuda evolutiei, a modificarilor conditiilor de productie (si nu numai), ideea de baza este neschimbata, element de baza in alimentatie si foarte important genereaza stare de bine ("dezleaga limbile consumatorilor"). Revenind la cele mai sus spuse, putem considera vinul fara sa deviem prea tare de la subiect, un sit arheologic reincarnat, "ceva" care beneficiaza de una din cele mai vechi retete din lume. Din putinele mele cunostinte din chimie, stiu ca reactia de vinificare este una destul de avansata si nu foarte usor de inteles chiar si in zilele noastre, cu toate astea oamenii au stiut sa o aplice din cele mai vechi timpuri si sa ramana neschimbata timp de milenii.

Voi ce parere aveti?