Soiuri pentru vinuri aromate.

Grupa soiurilor pentru vinuri aromate cuprinde acele soiuri care contin mai ales in pielita bobului, in straturile din imediata vecinatate a miezului, substante aromate ce imprima vinurilor aroma de muscat (tamaios).

Din aceasta grupa, la noi in tara se cultiva Tamaioasa Romaneasca si Muscat Ottonel, la care in ultimii ani se adauga si Busuioaca de Bohotin. 

Plantatiile cu soiuri aromate nu ocupa suprafete prea mari, fiind de 3.6% din suprafata totala pentru struguri de vin, insa cu mari posibilitati de extindere in viitor.

Burgund Mare

Gros Burgunder. Se pare ca este o selectie din Pinot Noir. Este putin raspandit la noi in tara, se cultiva in special in podgoria Minis si in centrele de la Recas, Silagiu din judetul Timis. 

Frunza adulta este mare, intreaga sau 3-lobata, gofrata, cu perisori pe partea inferioara. Strugurii sunt mijlocii ca marime, cilindro-conici, uniaxiati, desi in boabe. Boabele sunt de marime mijlocie, sferice, colorate in rosu-violaceu inchis si acoperite cu pruina intensa. Miezul este zemos, necolorat. 

Soiul Burgund Mare, are o putere de crestere mijlocie spre mare, in comparatie cu Pinot Noir, o rezistenta mai buna la putregaiul cenusiu si mai scazuta la ger. 

Asigura productii mari ce pot atinge 12-14 to/ha, cu un continut de 180-190 g/l zaharuri. 

In ansamblu este un soi valoros prin productiile realizate ca si prin continutul mai ridicat in antociani ai pielitei boabelor. 

Soiul mai este cunoscut/promovat si cu denumirea de Blaufrankisch. 

ANTOCIÁN, antocieni, s. m. Pigment din sucul plantelor care dă florilor, fructelor și frunzelor culoarea roșie, albastră sau violetă. [Pr.: -ci-an] – Din fr. antocian. (www.dexonline.ro)

Pinot Noir

Spatburgunder. Este un soi francez foarte raspandit azi in toate tarile producatoare de vinuri rosii. In tara noastra se intalneste in cultura aproape in toate podgoriile, cu exceptia celor din Transilvania. 

Frunza adulta este mijlocie, trilobata, deseori intreaga, colorata verde-inchis, usor gofrata si fin scamoasa pe ambele fete. Strugurii sunt mici, cilindro-conici sau cilindrici, rar aripati, desi in boabe. Boabele sunt mici, sferice, usor deformata din cauza desimii in struguri, colorate negru-albastrui, cu miezul necolorat. 

Soiul Pinot Noir se caracterizeaza prin perioada scurta de vegetatie (150-160 zile), vigoare mijlocie, rezistenta buna la seceta, ger si oidium si rezistenta scazuta la putregaiul cenusiu. 

Se comporta foarte bine la terenurile calcaroase, cum sunt cele de la Murfatlar, altoit pe Chasselas. Fertilitatea mijlocie a acestui soi si greutatea medie scazuta a strugurilor conduc la obtinerea unor productii relativ mici, de 7-8 to/ha si mai rar de 10 to/ha, dar de calitate superioara (210 - 220 g/l zaharuri). Soiul se preteaza la supramaturare, acumulandu-se peste 250 g/l zaharuri.

Soiul Pinot Noir, datorita puterii de crestere mica, nu se preteaza la cultura inalta, dar reuseste destul de bine la conducerea semiinalta, cu cordon bilateral Cazenave*. Reclama incarcaturi de ochi variabile, intre 12-14 ochi/mp la Murfatlar si Minis si 16-18 ochi/mp la Valea Calugareasca si Samburesti. In areale de cultura secetoasa, reclama irigarea.

* Cazenave - tip de taiere - cordonul Cazenave, uni- sau bilateral, cu verigi de rod formate din cordite de 3 - 4 ochi lungime si cepi de inlocuire, pe o tulpina de 60 - 80 cm inaltime;

Merlot

Soi originar din Franta. Se cultiva in numeroase tari viticole din Europa. La noi in tara se intalneste in special podgoriile Dealu Mare, Odobesti, Cotesti, Nicoresti, Niculitel, Murfatlar, Minis, zona Olteniei etc, cu tendinta de a depasi prin extindere soiul Cabernet Sauvignon.

Soiul Merlot prezinta frunze adulte de marime mijlocie, 5 lobate, colorate in verde inchis, cu limbul usor gofrat si usor scamos pe fata inferioara. 

Strugurii sunt cilindro-conici, lungi, deseori ramificati, desi in boabe. Boabele de marime mijlocie, sferice, au pielita de grosime mijlocie, colorata in albastru violaceu inchis. Miezul este zemos si mustul necolorat. 

Soiul Merlot are o perioada lunga de vegetatie, crestere viguroasa, rezistenta la oidium si molii. Nu prezinta rezistenta la ger si putregaiul cenusiu. In general are un grad mare de adaptare. Fertilitatea ridicata a soiului, alaturi de greutatea mai mare a unui strugure, asigura productii de 10-12 to/ha, cu posibilitatea realizarii si a unor productii de 14-16 to/ha. 

Acumuleaza in general 190-200 g/l zaharuri. La supramaturare realizeaza 220-240 g/l zaharuri. In functie de cantitatea de zahar acumulata si de conditiile ecologice ale diferitelor centre de cultura, din soiul Merlot se pot obtine atat vinuri superioare, cat si vinuri de consum curent. 

Datorita rezistentei scazute la ger, soiul nu se preteaza la cultura neprotejata, pe tulpini semiinalte si inalte, decat in areala cu ierni blande. Suporta incarcaturi variabile de la 12-16 ochi/mp la Dragasani, la 18-24 ochi/mp in conditiile podgoriei Odobesti. Repartizarea incarcaturii se poate face pe coarde de 12-14 ochi lungime, ca si pe cordite de 6 ochi. In conditiile de la Valea Calugareasca, cu o incarcatura de 24 ochi/mp, la forma de conducere inalta, tip Lenz Moser* s-a obtinut o productie calculata de 20.4 to/ha. 

* Lenz Moser, unul din dezvoltatorii culturii de tip inalt.

Cabernet Sauvignon

Soi de origine franceza, cultivat in toate tarile viticole din lume producatoare de vinuri rosii. Introdus la noi in tara, inainte de invazia filoxerei, s-a  raspandit foarte mult, azi fiind soiul de baza pentru obtinerea vinurilor rosii de calitate superioara. 

Reuseste deosebit de bine in podgoriile Dealu Mare, Samburesti, Minis, Niculitel etc, ca si la Murfatlar unde se obtine si un vin dulce, specific acestei podgorii

Frunza adulta este mijlocie, aproape rotunda, 5 lobata, uneori 7 lobata, cu lobii bine pronuntati, suprapusi, sinusurile laterale, in special cele superioare, fiind inchise si cu lumenul circular. 

Strugurii sunt mici, conici sau cilindro-conici, uneori aripati, in general desi in boabe. Bobul este mic, sferic, cu pielita groasa, albastruie-inchis, acoperita cu multa pruina. Miezul este zemos, cu gust ierbos-astringent si cu mustul necolorat. 

Soiul Cabernet Sauvignon se caracterizeaza printr-o putere de crestere mijlocie spre mare, rezistenta buna la oidium, putregaiul cenusiu, seceta si in special la ger. Fertilitatea soiului este mijlocie. Productia realizata rareori depaseste 6-8 to/ha. Acumuleaza la maturitate deplina 200 - 210 g/l zaharuri, iar in conditii de supramaturare pana la 220 - 240 g/l. Vinurile sunt intens colorate si castiga foarte mult prin invechire. 

Fiind un soi rezistent la ger, se preteaza la cultura semiinalta. Incarcatura pe ochi, recomandata a fi lasata la taiere, variaza intre 16-22 ochi/mp, pe coarde de 12 ochi lungime.

Feteasca neagra.

Face parte din categoria soiurilor de struguri pentru vinuri superioare rosii. Se mai gaseste si sub denumirea de Pasareasca Neagra si Coada randunicii. Este un soi vechi, autohton, cultivat cu precadere in podgoriile din Moldova (Uricani, Nicoresti, Cotesti) si in unele centre viticole din podgoria Dealu Mare (Urlati, Tohani).

Frunzele adulte sunt 5-lobate, mai rar 3-lobate, cu sinusurile laterale superioare mult adancite si lobul terminal alungit. Pe fata inferioara prezinta peri fini. Sinusul petiolar este deschis. 

Strugurii sunt de marime mijlocie, cilindrici sau cilindro-conici, uneori, biaripati cu boabele mijlocii ca marime, sferice, asezate destul de des in strugure, cu pielita colorata violaceu intens si acoperita cu pruina. Miezul este zemos, necolorat.

Soiul Feteasca Neagra, se caracterizeaza printr-o crestere viguroasa, ceea ce impune folosirea la altoire a unor portaltoi mai putin vigurosi. Comparativ cu soiul Feteasca alba, este rezistent la ger, seceta si putregaiul cenusiu. Fertilitatea soiului este scazuta: atat % din lastarii fertili cat si coeficientii de fertilitate au valori reduse, ceea ce face ca si productia sa fie mica (6-8 to/ha).
Maturarea strugurilor are loc in epoca a IV a, cand acumuleaza 200 - 220 g/l zaharuri. La supramaturare poate ajunge la 260 g/l zaharuri, fara ca aciditatea sa scada sub cea normala. 

Datorita cresterii puternice si a faptului ca mugurii diferentiati se gasesc in partea superioara a coardei, reclama incarcaturi mari de ochi (30 - 35 ochi/mp), taieri in coarde lungi de 14 sau chiar 16 ochi. Prezenta lemnului multianual, in cantitate mare pe butuc, contribuie la sporirea fertilitatii soiului, incat avand si o rezistenta buna la inghet, se preteaza foarte bine la conducerea butucilor in forma semiinalte sau inalte.

Sangiovese

Este un vechi soi de origine italiana. S-a introdus in cultura din tara noastra in anii 1962 - 1964, fiind raspandit in podgoriile Sadova - Corabia, Calafat, Minis. Frunza este 5 -3 lobata, cu sinusul petiolar in forma de lira sau V deschis. Strugurii sunt mijlocii, cu boabe de marime mijlocie, sferice, colorate in rosu - violaceu. 

Este un soi cu perioada lunga de vegetatie, relativ sensibil la ger. Se matureaza destul de tarziu, cand acumuleaza 160 - 170 g/l zaharuri. Productiile variaza intre 12 - 14 to/ha.