Pinot Noir

Spatburgunder. Este un soi francez foarte raspandit azi in toate tarile producatoare de vinuri rosii. In tara noastra se intalneste in cultura aproape in toate podgoriile, cu exceptia celor din Transilvania. 

Frunza adulta este mijlocie, trilobata, deseori intreaga, colorata verde-inchis, usor gofrata si fin scamoasa pe ambele fete. Strugurii sunt mici, cilindro-conici sau cilindrici, rar aripati, desi in boabe. Boabele sunt mici, sferice, usor deformata din cauza desimii in struguri, colorate negru-albastrui, cu miezul necolorat. 

Soiul Pinot Noir se caracterizeaza prin perioada scurta de vegetatie (150-160 zile), vigoare mijlocie, rezistenta buna la seceta, ger si oidium si rezistenta scazuta la putregaiul cenusiu. 

Se comporta foarte bine la terenurile calcaroase, cum sunt cele de la Murfatlar, altoit pe Chasselas. Fertilitatea mijlocie a acestui soi si greutatea medie scazuta a strugurilor conduc la obtinerea unor productii relativ mici, de 7-8 to/ha si mai rar de 10 to/ha, dar de calitate superioara (210 - 220 g/l zaharuri). Soiul se preteaza la supramaturare, acumulandu-se peste 250 g/l zaharuri.

Soiul Pinot Noir, datorita puterii de crestere mica, nu se preteaza la cultura inalta, dar reuseste destul de bine la conducerea semiinalta, cu cordon bilateral Cazenave*. Reclama incarcaturi de ochi variabile, intre 12-14 ochi/mp la Murfatlar si Minis si 16-18 ochi/mp la Valea Calugareasca si Samburesti. In areale de cultura secetoasa, reclama irigarea.

* Cazenave - tip de taiere - cordonul Cazenave, uni- sau bilateral, cu verigi de rod formate din cordite de 3 - 4 ochi lungime si cepi de inlocuire, pe o tulpina de 60 - 80 cm inaltime;

Merlot

Soi originar din Franta. Se cultiva in numeroase tari viticole din Europa. La noi in tara se intalneste in special podgoriile Dealu Mare, Odobesti, Cotesti, Nicoresti, Niculitel, Murfatlar, Minis, zona Olteniei etc, cu tendinta de a depasi prin extindere soiul Cabernet Sauvignon.

Soiul Merlot prezinta frunze adulte de marime mijlocie, 5 lobate, colorate in verde inchis, cu limbul usor gofrat si usor scamos pe fata inferioara. 

Strugurii sunt cilindro-conici, lungi, deseori ramificati, desi in boabe. Boabele de marime mijlocie, sferice, au pielita de grosime mijlocie, colorata in albastru violaceu inchis. Miezul este zemos si mustul necolorat. 

Soiul Merlot are o perioada lunga de vegetatie, crestere viguroasa, rezistenta la oidium si molii. Nu prezinta rezistenta la ger si putregaiul cenusiu. In general are un grad mare de adaptare. Fertilitatea ridicata a soiului, alaturi de greutatea mai mare a unui strugure, asigura productii de 10-12 to/ha, cu posibilitatea realizarii si a unor productii de 14-16 to/ha. 

Acumuleaza in general 190-200 g/l zaharuri. La supramaturare realizeaza 220-240 g/l zaharuri. In functie de cantitatea de zahar acumulata si de conditiile ecologice ale diferitelor centre de cultura, din soiul Merlot se pot obtine atat vinuri superioare, cat si vinuri de consum curent. 

Datorita rezistentei scazute la ger, soiul nu se preteaza la cultura neprotejata, pe tulpini semiinalte si inalte, decat in areala cu ierni blande. Suporta incarcaturi variabile de la 12-16 ochi/mp la Dragasani, la 18-24 ochi/mp in conditiile podgoriei Odobesti. Repartizarea incarcaturii se poate face pe coarde de 12-14 ochi lungime, ca si pe cordite de 6 ochi. In conditiile de la Valea Calugareasca, cu o incarcatura de 24 ochi/mp, la forma de conducere inalta, tip Lenz Moser* s-a obtinut o productie calculata de 20.4 to/ha. 

* Lenz Moser, unul din dezvoltatorii culturii de tip inalt.

Cabernet Sauvignon

Soi de origine franceza, cultivat in toate tarile viticole din lume producatoare de vinuri rosii. Introdus la noi in tara, inainte de invazia filoxerei, s-a  raspandit foarte mult, azi fiind soiul de baza pentru obtinerea vinurilor rosii de calitate superioara. 

Reuseste deosebit de bine in podgoriile Dealu Mare, Samburesti, Minis, Niculitel etc, ca si la Murfatlar unde se obtine si un vin dulce, specific acestei podgorii

Frunza adulta este mijlocie, aproape rotunda, 5 lobata, uneori 7 lobata, cu lobii bine pronuntati, suprapusi, sinusurile laterale, in special cele superioare, fiind inchise si cu lumenul circular. 

Strugurii sunt mici, conici sau cilindro-conici, uneori aripati, in general desi in boabe. Bobul este mic, sferic, cu pielita groasa, albastruie-inchis, acoperita cu multa pruina. Miezul este zemos, cu gust ierbos-astringent si cu mustul necolorat. 

Soiul Cabernet Sauvignon se caracterizeaza printr-o putere de crestere mijlocie spre mare, rezistenta buna la oidium, putregaiul cenusiu, seceta si in special la ger. Fertilitatea soiului este mijlocie. Productia realizata rareori depaseste 6-8 to/ha. Acumuleaza la maturitate deplina 200 - 210 g/l zaharuri, iar in conditii de supramaturare pana la 220 - 240 g/l. Vinurile sunt intens colorate si castiga foarte mult prin invechire. 

Fiind un soi rezistent la ger, se preteaza la cultura semiinalta. Incarcatura pe ochi, recomandata a fi lasata la taiere, variaza intre 16-22 ochi/mp, pe coarde de 12 ochi lungime.

Feteasca neagra.

Face parte din categoria soiurilor de struguri pentru vinuri superioare rosii. Se mai gaseste si sub denumirea de Pasareasca Neagra si Coada randunicii. Este un soi vechi, autohton, cultivat cu precadere in podgoriile din Moldova (Uricani, Nicoresti, Cotesti) si in unele centre viticole din podgoria Dealu Mare (Urlati, Tohani).

Frunzele adulte sunt 5-lobate, mai rar 3-lobate, cu sinusurile laterale superioare mult adancite si lobul terminal alungit. Pe fata inferioara prezinta peri fini. Sinusul petiolar este deschis. 

Strugurii sunt de marime mijlocie, cilindrici sau cilindro-conici, uneori, biaripati cu boabele mijlocii ca marime, sferice, asezate destul de des in strugure, cu pielita colorata violaceu intens si acoperita cu pruina. Miezul este zemos, necolorat.

Soiul Feteasca Neagra, se caracterizeaza printr-o crestere viguroasa, ceea ce impune folosirea la altoire a unor portaltoi mai putin vigurosi. Comparativ cu soiul Feteasca alba, este rezistent la ger, seceta si putregaiul cenusiu. Fertilitatea soiului este scazuta: atat % din lastarii fertili cat si coeficientii de fertilitate au valori reduse, ceea ce face ca si productia sa fie mica (6-8 to/ha).
Maturarea strugurilor are loc in epoca a IV a, cand acumuleaza 200 - 220 g/l zaharuri. La supramaturare poate ajunge la 260 g/l zaharuri, fara ca aciditatea sa scada sub cea normala. 

Datorita cresterii puternice si a faptului ca mugurii diferentiati se gasesc in partea superioara a coardei, reclama incarcaturi mari de ochi (30 - 35 ochi/mp), taieri in coarde lungi de 14 sau chiar 16 ochi. Prezenta lemnului multianual, in cantitate mare pe butuc, contribuie la sporirea fertilitatii soiului, incat avand si o rezistenta buna la inghet, se preteaza foarte bine la conducerea butucilor in forma semiinalte sau inalte.

Sangiovese

Este un vechi soi de origine italiana. S-a introdus in cultura din tara noastra in anii 1962 - 1964, fiind raspandit in podgoriile Sadova - Corabia, Calafat, Minis. Frunza este 5 -3 lobata, cu sinusul petiolar in forma de lira sau V deschis. Strugurii sunt mijlocii, cu boabe de marime mijlocie, sferice, colorate in rosu - violaceu. 

Este un soi cu perioada lunga de vegetatie, relativ sensibil la ger. Se matureaza destul de tarziu, cand acumuleaza 160 - 170 g/l zaharuri. Productiile variaza intre 12 - 14 to/ha.

Oporto

Sinonime: Portugais Bleu, Portugieser. Soiul Oporto se pare a fi originar din Europa Centrala,. Este raspandit mult in cultura in Austria, Germania, Ungaria etc. La noi in tara se cultiva in special in podgoriile din Moldova (Ivesti, Husi), dar si in unele centre viticole din Transilvania (Minis) si Banat (Recas, Silagiu, Tirol).

Soiul prezinta frunza adulta de marime mijlocie, 3 sau mai rar 5 lobata, cu limbul grofat, pliat in forma de jgheab, de culoare verde inchis.

Strugurii sunt mijlocii, cilindro-conici, aripati, desi in boabe. Boabele sunt in general omogene ca marime, sferice, negre-albastrui, suculente, cu mustul necolorat.

Oporto este unul dintre putinele soiuri pentru vinuri rosii cu perioada scurta de vegetatie. Maturarea strugurilor are lor imdiat dupa Chasselas dore. Este rezistent la seceta, mai putin rezistent la putregaiul cenusiu, oidium si exces de apa. Prezinta o fertilitate foarte ridicata, ceea ce asigura obtinerea unor productii ridicate ce pot atinge 16-17 to/ha. Pana la maturare acumuleaza 170-180 g/l zaharuri; prin intarzierea culesului, continutul in zaharuri creste la 200-220 g/l. In general vinurile obtinute sunt deficitare in aciditate, culoare si extract sec.

Cultura acestui soi, reuseste foarte bine si pe nisipuri si soluri nisipoase, cum sunt cele de la Ivesti, sudul Olteniei etc. In general reclama incarcaturi de 22-25 ochi/mp, repartizate pe coarde de 10-12 ochi. 

Cadarca.

Se mai gaseste si sub denumirea de Lugojana, Gimza (in Bulgaria). Soiul Cadarca se cultiva de secole in podgoria Minis, de aceea este considerat soi autohton. Se cultiva de asemenea pe suprafete intinse in Ungaria, Bulgaria etc.

In perspectiva, soiul Cadarca ramane ca soi de baza pentru producerea vinurilor rosii la Minis si Recas.

Frunzele adulte sunt mari, intregi sau 3 lobate, usor cordiforme, cu marginile limbului orientate spre fata superioara. Limbul este gofrat, ca urme de degete pe fata superioara, ca la Grasa de Cotnari, de culoare verde - inchis, scamos pe fata inferioara.

Floarea este hermafrodita normala, cu polen fertil, dar in plantatii se pot intalni frecvent diferite anomalii florale care duc la cresterea de flori cazute, la aparitia meierii si margeluirii.

Strugurii sunt de marime mijlocie, cilindrici sau cilindro-conici, uneori aripati, cu boabe mijlocii spre mari in general neomogene, sferice, colorate negru intens spre albastru, acoperite cu un strat gros de pruina. Miezul este zemos si mustul necolorat.

Soiul Cadarca prezinta crestere si vigoare mijlocii. Rezista relativ bine la ger, in cazul cand toamnele au fost suficient de lungi si insorite, pentru a asigura maturarea coardelor. Este slab rezistent la seceta si putregaiul cenusiu. 

In general maturarea strugurilor este neuniforma, destul de tarzie. Potentialul de acumulare a zaharurilor variaza mult, in functie de conditiile de cultura. Astfel la Teremia (jud. Timis), acumuleaza, in medie 166 g/l zaharuri, in timp ce la Minis depaseste 200 g/l zaharuri.

Productiile variaza intre 8 - 10 t/ha, cu posibilitatea de a ajunge la 15-18 t/ha. La statiunea de cercetari viticole Minis s-a obtinut din acest soi un clon - Cadarca 123 deosebit de valoros prin productiile mari pe care le asigura an de an (14,3 t/ha) si prin ptentialul de acumulare a zaharurilor (180 g/l).

Soiul Cadarca reclama taieri in coarde lungi de 10-12 ochi, dar pot fi practicate si taierile in cepi de rod (cordon speronat), cordite (cordon Cazenave sau Lenz Moser).

Babeasca neagra.

Se mai intalneste si sub numele de: Rara Neagra, Cracana, Caldaruse. Soiul este de origine autohtona, fiind intalnit in special in podgoriile profilate pe producerea vinurilor rosii din Moldova, mai ales la Nicoresti.

Frunzele adulte sunt mijlocii ca marime, 5 mai rar 3 lobate, deseori cu cate un pinten caracteristic in interiorul sinusurilor laterale sau in cel petiolar. Strugurii sunt de marime mijlocie spre mare, ramurosi, lacsi, cu boabe de marime mijlocie, sferice sau usor turtite, colorate negru-albastrui si acoperite cu pruina. Miezul este semizemos, necolorat.

Soiul Babeasca neagra are rezistenta buna la ger, seceta si putregaiul cenusiu. In anii cu conditii climatice nefavorabile, in timpul infloritului, scutura intens florile, meiaza si margeluieste. Fertilitatea ridicata a soiului, alaturi de struguri cu greutatea medie mare, asigura productii mari, de peste 16 to/ha, cand insa scade intensitatea culorii boabelor. Cel mai bine reuseste in cultura in zonele de deal, dand vinuri de calitate superioara, intens colorate, catifelate si armonioase.

Soiul Babeasca neagra se preteaza la cultura neprotejata, pe tulpini semiinalte mai ales. Incarcatura de ochi lasata la taiere poate ajunge la 30 - 35 ochi/mp. Se recomanda repartizarea ei pe coarde de rod de 14 - 16 ochi.

Soiuri pentru vinuri rosii.

Soiurile pentru vinuri rosii, mai putine la numar decat cele pentru vinuri albe, se grupeaza, ca si acestea, in soiuri pentru vinuri de consum curent si soiuri pentru vinuri superioare. Sortimentul de soiuri pentru vinuri de consum curent cuprinde in principal soiurile: Babeasca Neagra, Cadarca si Oporto la care se alatura Batuta Neagra, Aramon, Sangiovese, Alicante Bouschet. In conditii mai favorabile de cultura, din soiurile Babeasca Neagra, Cadarca si Oporto, se pot obtine si vinuri rosii de calitate superioara.

Sortimentul de soiuri pentru vinuri rosii de calitate superioara cuprinde soiurile: Feteasca Neagra, Cabernet Sauvignon, Merlot, Pinot Noir si Burgund Mare.

Deseori amestecurile tehnologice, cum sunt Merlot, Cabernet Sauvignon si Babeasca Neagra, sau Merlot, Cabernet Sauvignon si Oporto, valorifica mai bine capacitatea ridicata de productie a soiurilor Babeasca Neagra si Oporto, obtinandu-se vinuri de calitate superioara.

In ultima perioada, cultura soiurilor pentru vinuri rosii s-a extins in ritm intens, ca urmare a cresterii consumului de vinuri rosii pe piata interna si a cerintelor tot mai mari de export. Daca inainte de 1989, suprafetele cultivate cu soiuri pentru vinuri rosii reprezentau aproximativ 5% din suprafata viticola a tarii, in prezent se apropie de 20%.

Cele mai importante podgorii si centre viticole din tara noastra in care se cultiva soiurile pentru vinuri rosii se gasesc in zonele sud carpatice si est carpatice, mai putin Transilvania. Centre renumite de cultura a soiurilor pentru vinuri rosii pot fi amintite: Valea Calugareasca, zona Dealu Mare, zona podgoriilor de la Dragasani, zona podgoriilor din Mehedinti, Murfatlar, Uricani, Minis, Recas, pentru vinuri de calitate superioara si Nicoresti, Ivesti, Averesti, Rusetu, pentru vinuri de consum curent.