marți, 21 martie 2017

Muscat Ottonel

Soiul este orginar din Franta, cultivat aproape in toate tarile viticole ale Europei. In tara noastra se intalneste in majoritatea podgoriilor, cu deosebire in cele din Transilvania. 
Frunza adulta este mijlocie, 5- mai rar 3- lobata, cu marginile orientate spre fata superioara si cu dintii rari si latiti in baza, Strugurii sunt de marime mijlocie, cilindrici sau cilindro-conici, de obicei aripati. Boabele sunt mijlocii ca marime, sferice cu pielita de grosime mijlocie, colorate verde-galbui, cu onuanta albicioasa din cauza stratului gros de pruina. Miezul este semizemos, crocant, cu gust placut de "muscat".


Soiul Muscat Ottonel prefera un climat racoros, cu tomne lungi. De aceea, poate fi cultivat cu rezultate deosebit de bune in podgoriile din Transilvania (Tarnave, Alba Iulia, Aiud, Lechinta etc) si moldova (Husi, Iasi etc). Soiul prezinta insa o rezistenta slaba la seceta. In zonele sudice ale tarii, unde coacerea se face fortat, continutul de aciditate, ca si intensitatea aromei, scad. Productiile obtinute variaza intre 6-8 t/ha (la Blaj) si 14-16 t/ha (Odobesti).
Maturarea soiului are loc devreme, imediat dupa Chasselas. La maturarea deplina, mustul contine 190-210 g/l zaharuri. Se preteaza la supramaturare, cand continutul in zaharuri creste la 230-270 g/l, in prezenta unei aciditati de 2.6-3.2 g/l. Soiul poate fi utilizat si ca soi de masa, pentru consum in stare proaspata.
In arealele de cultura neprotejata a vitei de vie, soiul Muscat Ottonel poate fi condus in forme semiinalte si inalte, ce asigura cresterea productiei cu 20%-60% fata de forma joasa. Incarcatura de 12-21 ochi/mp se repartizeaza pe coarde de rod de 12 ochi lungime sau cordite (4-6 ochi lungime). 

dexonline.ro

MUSCÁT n. 1) Soi de viță de vie, având struguri cu aromă de tămâie. 2) Vin produs din acest soi de struguri.

duminică, 19 martie 2017

Busuioaca de Bohotin

Soi cultivat de foarte mult timp la Bohotin (jud. Iasi), de unde-i provine si numele. In prezent se intalneste pe suprafete reduse in podgoriile Husi si Dealu Mare.


Se aseamana foarte mult cu soiul Tamaioasa Romaneasca. Se deosebeste, in principal prin coloritul specific violet-vinetiu al boabelor. Comparativ cu soiul Tamaioasa Romaneasca, puterea de crestere a butucilor este mai redusa, productiile ceva mai scazute (6-8 to/ha). Cu toate ca are un bun potential de acumulare a zaharurilor (230 - 240 g/l), nu atinge nivelurile realizate de Tamaioasa Romaneasca.

Din soiul Busuioaca de Bohotin se obtin vinuri superioare, aromate, semidulci sau dulci, de culoare maronie-inchis.