Tamaioasa Romaneasca.

Sinonime: Tamaioasa alba de Dragasani, Busuioaca de Moldova, Muscat Frontignan.

Soiul Tamaioasa Romaneasca, se cultiva aproape in toate podgoriile subcarpatice, cu precadere la Pietroasele, Dragasani, Stefanesti Arges, iar in ultima perioada si in alte zone. 

Frunza adulta este mijlocie catre mare, 3 sau 5-lobata, scamoasa pe fata inferioara. Dintii de pe marginea limbului sunt mari, desi, ascutiti, asezati cate trei in trepte, colorati in galben. 

Strugurii sunt mijlocii ca marime, conici sau cilindro-conici, uni sau bi-aripati, desi in boabe. Boabele sunt de marime mijlocie, sferice, cu pielita de grosime mijlocie, colorata la coacerea deplina in galben, cu numeroase pete ruginii si acoperita cu multa pruina. Miezul este usor crocant sau zemos, cu gust intens, specific de muscat (tamaios).

foto - www.pietroasaveche.ro

Soiul Tamaioasa Romaneasca are cerinte mai mari de caldura si lumina, cere toamne lungi si insorite care sa permita acumularea lenta a zaharurilor. Nu are rezistenta buna la ger, seceta sau umiditate in exces. Este puternic atacat de oidium, putregaiul cenusiu, viespi, etc.

Soiul are fertilitate mijlocie. Productiile realizate oscileaza intre 7-10 to/ha, dar soiul se remarca in special prin acumularea unor cantitati mari de zaharuri. Pana la maturare, acumuleaza 200-210 g/l zaharuri, iar la supramaturare, la care se preteaza deosebit de bine, atinge 250-270 g/l si chiar mai mult. 

Vinurile obtinute din soiul Tamaioasa Romaneasca sunt, in general, de desert, placut aromate, de o finete si distinctie rare.

Se preteaza destul de bine la conducerea semiinalta si inalta, cu taiere Guyot pe tulpina, obtinandu-se un spor de productie de circa 4 to/ha. Incarcatura pe ochi lasata la taiere variaza intre 12-16 ochi/mp in zona Dragasanilor si 18-24 ochi/mp in zona Dealu Mare, repartizata fiind pe coarde lungi de 10-12 ochi sau de 12-14 ochi. 

Pentru a favoriza acumularea de zaharuri in boabe si a evita atacul de putregai cenusiu in toamnele umede, se recomanda un desfrunzit partial cu circa o saptamana inainte de maturarea boabelor. 

Vezi vinuri din Tamaioasa Romaneasca pe www.vin24.ro

Soiuri pentru vinuri aromate.

Grupa soiurilor pentru vinuri aromate cuprinde acele soiuri care contin mai ales in pielita bobului, in straturile din imediata vecinatate a miezului, substante aromate ce imprima vinurilor aroma de muscat (tamaios).

Din aceasta grupa, la noi in tara se cultiva Tamaioasa Romaneasca si Muscat Ottonel, la care in ultimii ani se adauga si Busuioaca de Bohotin. 

Plantatiile cu soiuri aromate nu ocupa suprafete prea mari, fiind de 3.6% din suprafata totala pentru struguri de vin, insa cu mari posibilitati de extindere in viitor.

Burgund Mare

Gros Burgunder. Se pare ca este o selectie din Pinot Noir. Este putin raspandit la noi in tara, se cultiva in special in podgoria Minis si in centrele de la Recas, Silagiu din judetul Timis. 

Frunza adulta este mare, intreaga sau 3-lobata, gofrata, cu perisori pe partea inferioara. Strugurii sunt mijlocii ca marime, cilindro-conici, uniaxiati, desi in boabe. Boabele sunt de marime mijlocie, sferice, colorate in rosu-violaceu inchis si acoperite cu pruina intensa. Miezul este zemos, necolorat. 

Soiul Burgund Mare, are o putere de crestere mijlocie spre mare, in comparatie cu Pinot Noir, o rezistenta mai buna la putregaiul cenusiu si mai scazuta la ger. 

Asigura productii mari ce pot atinge 12-14 to/ha, cu un continut de 180-190 g/l zaharuri. 

In ansamblu este un soi valoros prin productiile realizate ca si prin continutul mai ridicat in antociani ai pielitei boabelor. 

Soiul mai este cunoscut/promovat si cu denumirea de Blaufrankisch. 

ANTOCIÁN, antocieni, s. m. Pigment din sucul plantelor care dă florilor, fructelor și frunzelor culoarea roșie, albastră sau violetă. [Pr.: -ci-an] – Din fr. antocian. (www.dexonline.ro)