Creata - Reisling de Banat

Soiul Creata, sau Reisling de Banat, valorifica foarte bine terenurile nisipoase din Banat. Nu este un soi cu incarcatura mare pe ochi si se preteaza pe sistemul de cultura intensiva, aproximativ 10.000 butuci/ha, la taiere se ajunge la aproximativ 8 - 10 ochi/mp.

Cum spuneam, la noi in tara se cultiva doar in Podgoriile Recas, iar in afara il mai utilizeaza Ungaria si Serbia. 

Soiul este de vigoare mijlocie, rezistent la seceta si la ger. Isi matureaza bine coardele. Prezinta sensibilitate fata de putegraiul cenusiu. Este un soi cu fertilitate ridicata, fiind diferentiati si ochii de la baza coardelor roditoare. Asigura productii de 8 - 12 to/ha.

Maturarea strugurilor este uniforma, acumulandu-se in jur de 180 g/l zahar. Se foloseste de cele mai multe ori in cupaj cu Majarca si Steinschiller.

Frunza este mijlocie, pronuntat 5-lobata, intens pufoasa pe fata inferioara. Strugurii sunt cilindro-conici, uni sau biaripati, cu boabele asezate dens. Boabele au forma sferica, culoare galben - auriesi miez foarte suculent.

Galbena de Odobesti

Galbena de Odobesti reprezinta un soi vechi, autohton, a carui origine are o legatura profunda cu podgoria Odobesti. Soiul a fost cunoscut in Moldova sub mai multe sinonime dintre care amintim: Galbena de Capatanu, Poama Galbena, Bucium de poama galbena. Cu secole in urma, cand Galbena de Odobesti a ajuns in Muntenia, a primit numele de Galbena grasa. In Dobrogea, din cauza ocupatiei turcesti, soiul Galbena de Odobesti a fost botezat cu numele de Sars Izum.

Galbena de Odobesti, beneficiaza de o perioada lunga de vegetatie si o rezistenta scazuta la inghet, seceta ca si la bolile specifice (putregaiul cenusiu .. etc). Soiul este viguros, si se remarca prin fertilitate ridicata si productii mari, 10 - 14 to/ha sau chiar 18 - 20 to/ha.

Frunza adulta este mare, intreaga sau usor lobata (3-lobata), cu nervuri rosiatice spre baza pe partea superioara a frunzei si scamoasa pe cea inferioara. Strugurii sunt mijlocii spre mari, cilindro-conici, aripati, cu boabe dese, sferice, de marime mijlocie si colorate verde-galbui. 

Pana la maturitate deplina strugurii acumuleaza cam 160 - 180 g/l, zaharuri, iar aciditatea cuprinsa intre 4.5 - 6 g/l. Din Galbena de Odobesti se obtin vinuri, slab alcoolice, usoare, placute. De obicei, vinurile din soiul Galbena de Odobesti se consuma tinere, adică in primul lor an de viata. Din Galbena de Odobesti se obtin si vinarsuri de calitate. Este un vin excelent ca insotitor pentru pestele alb sau pentru mancarurile grase de legume.

Din punct de vedere al culturii, se situeaza in fruntea soiurilor in ceea ce priveste incarcatura de ochi atribuita pe metru patrat, aproximativ 30 - 35 ochi/mp.

Soiuri pentru vinuri albe.

In general, in viticultura tarii noastre, soiurile pentru vinuri albe, detin ponderea cea mai mare, aproape de  70% din suprafata cultivata fiind ocupata cu aceste soiuri de vinuri albe. In cadrul acestei categorii in statisticile anilor 90 ponderea de vinuri de consum curent era net superioara celor de vinuri superioare, in ultimii ani aceasta proportie tinde sa se egalizeze. Foarte mult, sau pot zice in totalitate pentru aceasta situatie, au contribuit diversi investitori, atrasi de acest domeniu si nu in ultimul rand fondurile europene.

Soiurile pentru vinuri de consum curent (Galbena de Odobesti, Plavaie, Aligote, Rkatiteli etc.) sunt soiuri cu o productie de ~ 15 to/ha in majoritatea cazurilor cultura lor limitandu-se la 2 -3 zone viticole. Aligote, prezinta un grad foarte mare de adaptabilitate si astfel, cultura acestui soi poate fi extinsa pe mai multe zone. De asemenea in conditii de cultura favorabile (conditii heliotermice) din unele soiuri din aceasta grupa , Aligote, Rkatiteli etc, se pot obtine si vinuri de calitate superioara. 

Soiurile pentru vinuri superioare, din punct de vedere al calitatii, trebuie amintit Grasa de Cotnari,  a carei performanta se reuseste doar in zonele viticole din Cotnari si Pietroasele. Foarte intalnite sunt soiurile Feteasca alba, Feteasca regala si Reisling Italian. Feteasca regala si Reislingul Italian, in ani mai putin propice acumularii de zaharuri se pot comporta ca soiuri corespunzatoare obtinerii de vinuri de consum curent. Alte soiuri de vinuri superioare sunt Sauvignon-ul, Chardonnay-ul, Muscadelle.

Revin....

Fume blanc

Nu stiu cati dintre voi, v-ati pus vreodata intrebarea, ce reprezinta Fume in lumea vinurilor. Daca citim, pe o sticla de vin, un soi comun, gen cabernet, merlot, muscat samd, facem inevitabil niste analogii legat de gust, culoare sau alte lucruri, dar cu Fume, ce se intampla?

Ei bine, Fume, mai exact Fume Blanc - denumirea aprobata, reprezinta rebranduirea Sauvignonului Blanc, sec, o strategie de marketing, bine gandita din punctul meu de vedere, tocmai pentru a diversifica gama si a o scoate din banal.

Cine putea sa vina cu o idee ca asta? Evident un amerian, sau ma rog un locuitor al Statelor Unite. Robert Gerald Mondavi, american nascut in Minnesota, este intemeietorul primei crame din Lumea Noua, Oakville, California.

Ideea a fost preluata si inspirata din Pauilly-Fume, Franta, Valea Loarei. Aceasta transformare de denumire a avut loc in 1968, iar de atunci, oricine poate sa foloseasca aceasta denumire pentru un Sauvignon sec. Chiar si in zilele noastre, Fume Blanc, reprezinta emblema cramelor Mondavi.

Termenul deriva din frantuzescul, "Fume" ( accent acut pe "e"  ), nu are nici un fel de legatura cu fumul, asa cum indica termenul. Se pare ca se refera la celebra ceata a diminetii prezenta peste dealurile din Valea Loarei, atat de densa incat da senzatia de fum. Orice impresie de fum din gustul vinului, este dat doar lemnul de stejar al baricurilor.

Pentru producatori nu exista o regula in folosirea acestor denumiri, ei pot folosi ambele variante (Fume Blanc sau Sauvignon Blanc) fara probleme, intelegem ca in final este o chestiune de marketing.

Soiuri de struguri pentru vin.

Ma gandesc, ca foarte important pentru un viitor cunoscator intr-ale vinurilor, cum ne place sa credem (pentru unii dintre noi), e ca ar trebui sa cunoastem destul de bine soiurile care stau la baza vinurilor. Consider ca a cunoaste caracteristicile principalelor soiuri de vinuri, fie ca sunt superioare sau nu, te face sa intelegi mult mai bine, gustul si de asemenea contribuie la cultura generala a individului prin aceste simple exercitii de lectura. 

O sa incerc sa acopar printr-o ordine pe care nu o am foarte bine delimitata in acest moment, cam toate soiurile cultivate la noi in tara, prin care voi preciza cateva elemente morfologice (cu toate ca asta nu prea intereseaza foarte mult), caracteristici tehnice (interesante), eventuale particularitati de cultura si nu in ultimul  rand un reper geografic pentru cultura.

Ca orice lucru din lumea asta, si in acest domeniu, exista clasificari bine definite, studiate de-a lungul timpului de oameni care banuiesc ca stiu in detaliu ce se intampla. 

Concret, gruparea soiurilor se face in primul rand, logic, dupa culoarea vinurilor obtinute. Aici avem:

- soiuri pentru vinuri albe. Aceasta grupa cuprinde atat soiurile cu struguri albi, cat si cele colorate roz si gri.

- soiuri pentru vinuri rosii. Cuprinde soiurile cu boabe colorate in nuante de rosu pana aproape de negru.

In al doilea rand avem o clasificare dupa potentialul de productie (to/ha struguri) si dupa calitate (g/l zahar), rezulta:

- soiuri de struguri pentru vinuri de consum curent

- soiuri de struguri pentru vinuri de calitate superioara

- soiuri de struguri pentru vinuri aromate (o categorie aparte).

De asemenea pot sa mentionez ca fiecare grupa, se mai poate imparti in soi autohton sau strain, dar asta se va specifica la fiecare soi in parte fara sa complicam schema inutil. 

Revin ....

Vinuri romanesti in Daily mail!!!

Ei bine fratilor, daca ati crezut vreodata ca in Dailymail celebrul cotidian din Marea Britanie, veti citi doar vesti nu foarte bune despre Romania, iata ca printr-un articol publicat prin luna ianuarie a acestui an (l-am gasit intamplator navigand pe net, incercand sa ma informez despre niste vinuri), autorul articolului, Olly Smith,  incearca sa atraga atentia asupra vinurilor care detin un raport pret calitate corect, aici include, vinuri din Romania, Croatia si unele din Portugalia.   

De asemenea autorul insista pe ideea ca un cititor care inca nu a gustat un vin Romanesc din noua generatie, recomanda ca in viitorul foarte apropiat sa faca acest lucru, calitatea raportata la pret furnizata de vinurile romanesti este chiar "trully amazing" (asa cum se exprima chiar el).
Probabil ca o prezenta destul de importanta pe piata din Marea Britanie, o are Recas, pentru ca se aminteste de gama Paparuda de la Recas, cu soiurile Syrah, Pinot noir, Pinot Grigio si Sauvignon Blanc.

Puteti citi articolul original aici.

Din pacate la noi nu au fost preluate astfel de informatii.