Sinonime:
Tamaioasa alba de Dragasani, Busuioaca de Moldova, Muscat Frontignan.
Soiul
Tamaioasa Romaneasca, se cultiva aproape in toate podgoriile subcarpatice, cu
precadere la Pietroasele, Dragasani, Stefanesti Arges, iar in ultima perioada
si in alte zone.
Frunza
adulta este mijlocie catre mare, 3 sau 5-lobata, scamoasa pe fata inferioara.
Dintii de pe marginea limbului sunt mari, desi, ascutiti, asezati cate trei in
trepte, colorati in galben.
Strugurii
sunt mijlocii ca marime, conici sau cilindro-conici, uni sau bi-aripati, desi
in boabe. Boabele sunt de marime mijlocie, sferice, cu pielita de grosime
mijlocie, colorata la coacerea deplina in galben, cu numeroase pete ruginii si
acoperita cu multa pruina. Miezul este usor crocant sau zemos, cu gust intens,
specific de muscat (tamaios).
foto - www.pietroasaveche.ro
Soiul
Tamaioasa Romaneasca are cerinte mai mari de caldura si lumina, cere toamne
lungi si insorite care sa permita acumularea lenta a zaharurilor. Nu are
rezistenta buna la ger, seceta sau umiditate in exces. Este puternic atacat de
oidium, putregaiul cenusiu, viespi, etc.
Soiul
are fertilitate mijlocie. Productiile realizate oscileaza intre 7-10 to/ha, dar
soiul se remarca in special prin acumularea unor cantitati mari de zaharuri.
Pana la maturare, acumuleaza 200-210 g/l zaharuri, iar la supramaturare, la
care se preteaza deosebit de bine, atinge 250-270 g/l si chiar mai mult.
Vinurile
obtinute din soiul Tamaioasa Romaneasca sunt, in general, de desert, placut
aromate, de o finete si distinctie rare.
Se
preteaza destul de bine la conducerea semiinalta si inalta, cu taiere Guyot pe
tulpina, obtinandu-se un spor de productie de circa 4 to/ha. Incarcatura pe
ochi lasata la taiere variaza intre 12-16 ochi/mp in zona Dragasanilor si 18-24
ochi/mp in zona Dealu Mare, repartizata fiind pe coarde lungi de 10-12 ochi sau
de 12-14 ochi.
Pentru
a favoriza acumularea de zaharuri in boabe si a evita atacul de putregai
cenusiu in toamnele umede, se recomanda un desfrunzit partial cu circa o
saptamana inainte de maturarea boabelor.