Traminer Roz

Se pare a fi originar din Italia. El se cultiva mai ales in tarile viticole cu climat temperat, din Europa. In tara noastra, s-a raspandit cu precadere in podgoriile din Transilvania (Tirnave si Alba Iulia).

Frunza adulta este mica, 3, mai rar 5-lobata,pieloasa, puterinic gofrata, cu lobul terminal tesit si scamoasa pe fata inferioara. 

Strugurii sunt mici si conici, uniaripati, cu boabe dese, sferice, mici, de culoare roz si acoperite cu multa prunina. Miezul este zemos si uneori cu o aroma specifica, foarte placuta. 

Soiul Traminer Roz are o perioada de vegetatie mijlocie, rezistenta  destul de buna la ger, seceta, putregaiul cenusiu, molii, etc. Fertilitate mijlocie si greutatea redusa a strugurilor (circa 70g) incadreaza soiul in grupa celor de mica productie (6-8 to/ha). Acumuleaza la supramaturare, ca si soiul Pinot Gris, peste 250 g/l.

In podgoria Tirnavelor, unde se cultiva pe suprafete mari, reclama o incarcatura medie de 16 ochi/mp. Se preteaza si la conducerea semiinalta (Guyot pe tullpina), in care caz productia creste cu aproximativ 2 to/ha. 

Pinot Gris

Sau Pinot Grigio, Rulander. Este originar din Franta, raspandit in majoritatea tarilor viticole din lume. In tara noastra, se cultiva aproape in toate podgoriile si centrele viticole specializate in producerea vinurilor albe de calitate superioara. Se disting in mod deosebit prin calitate vinurile obtinute in podgoriile Murfatlar, Trinave si Alba Iulia.

Frunza adulta este mijlocie ca marime intreaga, 3 sau 5 lobata, acest polimorfism foliar fiind caracteristic soiului Pinot Gris. Limbul este gros, gofrat, cu nervatiunea bine pronuntata. Strugurii sunt mici, cilindrici, uneori aripati. Boabele sunt mici, sferice adesea deformate datorita desimii in strugure, de culoare gri, cu miez zemos necolorat. 

Pinot Gris are o perioada de vegetatie scurta si crestere moderata. Se remarca rezistenta soiului la ger si seceta. Este in schimb mai sensibil la mana si oidium. Nu se distinge prin fertilitate si productii mari. Productiile obtinute oscileaza intre 4 - 6 to/ha in Transilvania, 6 - 8 to/ha in podgoria Dealu Mare, foarte rar poate atinge productii de 8 - 10 to/ha. Se remarca insa ca un soi bun acumulator de zahar. In anii cu toamne lungi, insorite, in prezenta mucegaiului nobil poate acumula 250 - 300 g/l zaharuri si chiar mai mult (350 - 400 g/l).

Avand crestere moderata, soiul Pinot Gris reclama, in general, incarcatur reduse de ochi, 14 ochi/mp, ce pot creste pana la 18 - 20 ochi/mp in podgoria Odobesti.  In conditiile unui climat secetos (Murfatlar), raspunde bine la irigarea prin cresterea productiei cu 50% fata de parcela neirigata.

Chardonnay

In literatura de specialitate se gaseste si sub numele de Pinot Chardonnay. Cultivat de foarte multa vreme in Franta si Italia, soiul Chardonnay s-a raspandit in cultura aproape in toate tarile viticole ale Europei. La noi in tara, cultura sa este limitata la podgoria Murfatlar, Dealu Mare, in Oltenia si Banat.

Frunza adulta intreaga, rar 3- lobata, prezinta sinusul petiolar deschis (lira sau "U") si lipsit de mezofil in dreptul nervurilor. Strugurii sunt mici, cilindrici, frecvent uniaripati, cu boabe dese, sferice sau usor ovale, galben - verzui cu numeroase puncte cafenii. 

Prezinta o vigoare mijlocie spre mica. Este slab rezistent la ger, la seceta, mana, oidium si mucegai. Meiaza si mergeluieste deseori.

Nu se distinge prin fertilitate si productii mari (6-8 to/ha), dar acumuleaza, la supramaturare, pana la 220 - 240 g/l zaharuri. In general, soiul, Chardonnay reclama incarcaturi reduse de ochi (14 ochi/mp), cu recomandarea de a se lasa coarde de rod de minimum 12 ochi.

Sauvignon

Sauvignon sau Gros Sauvignon, Sauvignon Verde, este considerat un soi vechi, francez. Se cultiva in afara de Franta, in Italia, Germania, Ukraina, etc. La noi in tara este intalnit, mai ales in podgoriile: Murfatlar, Dealu Mare, Stefanesti - Arges, Dragasani, Aiud, etc. 

Frunza adulta este usor 3-5 lobata, aproape intreaga, cu dintatura fina si ascutita. Limbul este de culoare verde - deschis, usor scamos pe fata inferioara si strans in jurul punctului petiolar, in forma de palnie. Strugurii sunt mijlocii, cilindro-conici, uneori aripati, cu boabe mijlocii, sferice, usor ovoide, de culoare verzuie, caracteristica. Miezul este zemos, cu o aroma specifica, discreta. 

Soiul prezinta vigoare mare, rezistenta la seceta si fertilitate destul de mare. Are insa rezistenta scazuta la ger, oidium si putregaiul cenusiu. Productia obtinuta variaza intre 6-8 to/ha, acumuleaza in general 210 - 220 g/l zaharuri, la supramaturare putand ajunge pana la 240 g/l, ceea ce permite obtinerea de vinuri superioare semidulci, de o finete rara. 

Soiul are o foarte buna afinitate cu portaltoiul Berlandieri x Riparia SO4. Incarcatura de ochi lasata la taieri variaza intre 4 - 18 ochi/mp, fiind repartizata pe coarde de 12 - 14 ochi lungime. In plantatii, alaturi de Gros Sauvignon se gaseste si Petit Sauvignon. Acesta se deosebeste de Gros Sauvignon prin boabele mai mici si mai intens colorate in galben.

Riesling Italian

Riesling Italian, sau Walschriesling. Originea soiului este incerta. Se cultiva aproape in toate tarile viticole, in special in cele din centrul si estul Europei. La noi in tara se cultiva inainte de invazia filoxerei, astazi alaturi de Feteasca Alba este soiul cel mai raspandit, intalnit in cultura aproape in toate podgoriile si centrele viticole. 

Frunza adulta este mijlocie, 3-5 lobata, cu mezofilul subtire, verde galbui, scamoasa pe fata inferioara. Dintii sunt mari, alungiti si ascutiti. Strugurii sunt mici, cilindrici, cu o aripioara bine detasata, tot de forma cilindrica. Boabele sunt sferice, mici asezate, dens in strugure, colorate verde-galbui si cu punctul pistilar persistent. 

Prezinta vigoare mijlocie, rezistenta buna la inghet, dar sensibilitate la seceta, la mana si oidium. Este un soi cu o buna fertilitate, dand productii intre 7 - 10 to/ha. In conditiile podgoriei Odobesti se realizeaza productii medii de 15 to/ha.

Soiul Riesling Italian produce vinuri intre-o gama foarte variata, de la seci, pana la dulci ca si din punct de vedere al tariei alcoolice, in functie de cantitatea de zahar ce se acumuleaza in struguri (de la 200 pana la 250 - 300 g/l la supramaturare). Soiul, fiind rezistent la inghet, se preteaza cu prioritate la cultura semiinalta, in care caz se realizeaza si un spor de productie. Reclama incarcaturi moderate, de 15 - 25 ochi /mp, repartizate pe coarde de rod de 10 - 12 ochi. 

Fiind un soi mai putin rezistent la seceta, reactioneaza foarte bine la irigare, cu deosebire in podgoriile si centrele viticole cu climat secetos.

Feteasca Regala.

Feteasca Regala sau, Danasana, Galbena de Ardeal, este un soi autohton provenit din comuna Danes de langa Sighisoara. In prezent este raspandit in principalele podgorii de vinuri albe.

Soiul Feteasca Regala prezinta frunza adulta de marime mijlocie, mai lata decat lunga, intreaga, uneori 3-lobata, de culoare verde-intens, cu amprente pe fata superioara, asemanatoare celor de la Grasa de Cotnari. Pe fata inferioara, frunzele au o scamozitate persistenta. Strugurii sunt mijlocii, cilindrici sau cilindro-conici, deseori aripati, cu boabele dese in strugure, mijlocii, uneori neuniforme ca marime, sferice. Pielita este subtire, galbena-verzuie, cu punctul pistilar persistent. Miezul prezinta un gust si o aroma placute, fine, ce se transmit vinurilor obtinute din acest soi. 

Feteasca Regala este un soi viguros, rezistent la seceta. Spre deosebire de Feteasca Alba, are o rezistenta mai mica la putregaiul cenusiu, capacitate mai redusa de acumulare a zaharurilor, dar are o fertilitate si un potential productiv mult mai mare. Productiile medii de 8 - 12 to/ha struguri, prin perfectionarea tehnologiilor pot creste pana la 18-20 to/ha. Acumuleaza 180-190 g/l zaharurilor la maturitatea deplina, prin supramaturare cu greu depaseste 210-220 g/l, ceea ce face ca in multe centre, vinurile obtinute sa ramana la nivelul celor pentru consum curent. Avand o buna aciditate, soiul poate fi folosit si pentru obtinerea vinurilor spumante. 

Soiul Feteasca Regala, se preteaza la cultura neprotejata, in forme semiinalte sau inalte. Se recomanda folosirea in special a tipului de taiere Guyot pe tulpina, cu o incacatura de 18 - 26 ochi/mp, repartizata pe coarde de 12 - 14 ochi lungime.

Feteasca Alba

Denumirea de Feteasca Alba, poate fi gasita in unele lucrari de specialitate si sub denumirea de Pasareasca Alba, Poama fetei sau Madchentraube. Este un soi cultivat din vremuri foarte indepartate in podgoriile din tara noastra. Azi se gaseste raspandit in aproape toate podgoriile si centrele viticole, cu precadere insa in cele din Transilvania si Moldova. 

Frunza este mijlocie ca marime, adanc 2-5 lobata, cu sinusul petiolar caracteristic, larg deschis, in forma de acolada. Strugurii sunt cilindro-conici, uneori aripati, mici cu boabele asezate dens si uniform. Bobul este mic, sferic, colorat galben-verzui si cu punctul pistilar persistent.

Soiul Feteasca Alba se caracterizeaza prin vigoare mare, de aceea, la altoire nu trebuie sa se utilizeze portaltoi care amplifica vigoarea. Are o perioada scurta de vegetatie, rezista bine la ger. Prefera, in general, un climat mai racoros, cu toamne lungi, cum este cel din Transilvania (Lechinta, Teaca, Tirnave) sau Moldova (Iasi, Vaslui), unde se obtin vinuri echilibrate, fine. 

Cultivat in areale mai sudice (Dealu Mare, Murfatlar) pierde din aciditate, vinurile obtinute fiind mai putin armonioase, uneori lipsite de aciditate. 

Este un soi cu o fertilitate si productii oscilante, deseori prezinta fenomenul de meiere si margeluire.In general da productii de 7-10 to/ha care in conditii favorabile de cultura pot fi depasite. 

Soiul Feteasca Alba, se comporta deosebit de bine la conducerea in forme semiinalte si inalte. Fiind viguros, i se pot atribui incarcaturi mai de ochi, de 22-26 ochi/mp la Cotnari, 32-38 ochi/mp la Iasi, repartizate pe coarde de rod de 14-16 si 18 ochi lungime. 

Grasa de Cotnari

Conform unei postari anterioare, in care incadram in niste categorii soiurile pentru vinuri albe, vom discuta si despre soiurile pentru vinuri albe superioare.

Grasa de Cotnari. Este un soi vechi autohton, cultivat la Cotnari de peste 7 secole. In afara de Cotnari, gaseste conditii favorabile de cultura numai la Pietroasele - Buzau, unde s-a raspandit in etapa postfiloxerica. 

La Cotnari, asociat cu Feteasca Alba, Francusa si Tamaioasa Romaneasca, da celebrul vin de Cotnari. 

Frunza adulta este mijlocie, aproape intreaga, lucioasa si cu amprente caracteristice (urme de degete) pe fata superioara. Strugurii sunt mijlocii, cilindro-conici, uneori ramificati. Boabele sunt rare, usor ovoide, de marime mijlocie, neomogene, galbene-verzui, cu pete ruginii pe partea insorita. Miezul este semizemos, cu gust specific, placut. Grasa de Cotnari este un soi cu perioada de vegetatie, vigoare mijlocie, destul de rezistent la ger, dar sensibil la seceta, ca si putregaiul cenusiu si paianjenul rosu. Fertilitatea este redusa, productia, in general, 4-6 to/ha, rar 8 - 10 to/ha. 

Caracteristica acestui soi este puterea mare de acumulare a zaharului la supramaturare, cu deosebire cand se instaleaza putregaiul nobil. In aceste conditii ajunge sa acumuleze 220 - 270 g/l zaharuri, iar in anii de exceptie pana la 350 si chiar 520 g/l (in mod exceptional in anul 1958).

Se considera optime pentru soiul Grasa de Cotnari incarcaturile de 15-21 ochi.mp, repartizate pe coarde de rod de 10 - 12 ochi. In toamnele mai reci si mai bogate in precipitatii, desfrunzitul partial devine obligatoriu.

Rosioara

Se cultiva de foarte mult timp, pe meleagurile din sudul Olteniei. Frunza este mijlocie, 5-lobata, mai rar 3-lobata, cu perisori scurti, desi si rigizi in partea inferioara. Strugurii sunt cilindrici, uneori aripati, cu boabe de marime mijlocie, sferice, de culoare roz-inchis. 

Soiul Rosioara, este rezistent la seceta si la putregaiul cenusiu. Se matureaza destul de tarziu, acumuland 150-180 g/l zaharuri. Vinurile obtinute sunt subtiri, putin aromatice. 

Se lasa o incarcatura de 16-18 ochi/mp, repartizata pe 3-4 verigi de rod, cu lungimea coardei de 8-10 ochi. In cultura pe nisipuri, in conditii de fertilizare si irigare,productia obtinuta se apropie de 24 to/ha. Soiul se recomanda cu prioritate pentru cultura pe nisipurile din sudul Olteniei.

Aligote.

Soi de origine franceza, raspandit in majoritatea tarilor viticole din Europa. In trodus in tara noastra, la inceputul secolului trecut, s-a extins mult mai mult in ultima perioada, in special in podgoriile din Moldova, ca si la Sarica Niculitel in Dobrogea, unde conditiile pedoclimatice sunt deosebit de favorabile pentru cultura acestui soi. 

Soiul Aligote, prezinta frunza adulta de marime mijlocie, intreaga, usor 3 lobata, fin scamoasa pe fata inferioara.

Strugurii sunt mici, cilindroconici si aripati, desi in boabe. Boabele sunt mici, sferice, usor ovale, verzi-galbui, cu puncte cafenii pe partea insorita. 

Acest soi, este unul de vigoare mijlocie, rezistent la inghet, dar deosebit de sensibil la putregaiul cenusiu. Prezinta o fertilitate ridicata, intalnindu0se in general 2-3 struguri la lastar. Productiile variaza intre 8-12 to/ha. Pana la maturitate acumuleaza 180-190 g/l zahar. 

In ultimii ani, mai ales la Sarica - Niculitel, prin supramaturare, acumuleaza si peste 210 g/l zaharuri, obtinandu-se vinuri superioare de 11 - 12 grade alcool, armonioase, cu gust specific, placut. 

Soiul Aligote se preteaza la cultura semiinalta, cu taieri in coarde pe 12 ochi. Se recomanda o incarcatura moderata de ochi (18-20 ochi/mp). Prin aplicarea ingrasamintelor minerale se realizeaza sporuri de productie de circa 15%. 

Impotriva protejarii strugurilor de putregaiul cenusiu, in anii cu precipitatii multe, se poate aplica in preajma maturarii boabelor si un desfrunzit partial.

Iordana

Iordana, I se mai spune si Iordovana, sau Iordana de Tarnave, un soi autohton, cultivat in Transilvania. Se mai cultiva si in Ungaria sub denumirea de Iordovany.

Soiul se caracterizeaza prin vigoare mare, perioada lunga de vegetatie, rezistenta scazuta la putregaiul cenusiu, fertilitate mijlocie. Da o productie de 10  - 14 to/ha. Vinurile obtinute au o tarie alcoolica scazuta si o aciditate ridicata, insusiri care la recomanda in mod deosebit pentru prepararea vinurilor spumante. 

Strugurii sunt de marime mijlocie, au o forma cilindro-conica, aripata. Boabele sunt sferice, mijlocii ca marime, de culoare galben-verzui (cum este de fapt si culoarea vinului tanar) mai bronzata pe partea insorita. 

Frunza adulta este intreaga, uneori usor 3-lobata, mijlocie spre mare, pufoasa pe partea inferioara. Din punct de vedere al culturii, soiul are o incarcatura de 14-16 ochi/mp, reparatizati pe coarde de 12-16 ochi.