Cadarca.

Se mai gaseste si sub denumirea de Lugojana, Gimza (in Bulgaria). Soiul Cadarca se cultiva de secole in podgoria Minis, de aceea este considerat soi autohton. Se cultiva de asemenea pe suprafete intinse in Ungaria, Bulgaria etc.

In perspectiva, soiul Cadarca ramane ca soi de baza pentru producerea vinurilor rosii la Minis si Recas.

Frunzele adulte sunt mari, intregi sau 3 lobate, usor cordiforme, cu marginile limbului orientate spre fata superioara. Limbul este gofrat, ca urme de degete pe fata superioara, ca la Grasa de Cotnari, de culoare verde - inchis, scamos pe fata inferioara.

Floarea este hermafrodita normala, cu polen fertil, dar in plantatii se pot intalni frecvent diferite anomalii florale care duc la cresterea de flori cazute, la aparitia meierii si margeluirii.

Strugurii sunt de marime mijlocie, cilindrici sau cilindro-conici, uneori aripati, cu boabe mijlocii spre mari in general neomogene, sferice, colorate negru intens spre albastru, acoperite cu un strat gros de pruina. Miezul este zemos si mustul necolorat.

Soiul Cadarca prezinta crestere si vigoare mijlocii. Rezista relativ bine la ger, in cazul cand toamnele au fost suficient de lungi si insorite, pentru a asigura maturarea coardelor. Este slab rezistent la seceta si putregaiul cenusiu. 

In general maturarea strugurilor este neuniforma, destul de tarzie. Potentialul de acumulare a zaharurilor variaza mult, in functie de conditiile de cultura. Astfel la Teremia (jud. Timis), acumuleaza, in medie 166 g/l zaharuri, in timp ce la Minis depaseste 200 g/l zaharuri.

Productiile variaza intre 8 - 10 t/ha, cu posibilitatea de a ajunge la 15-18 t/ha. La statiunea de cercetari viticole Minis s-a obtinut din acest soi un clon - Cadarca 123 deosebit de valoros prin productiile mari pe care le asigura an de an (14,3 t/ha) si prin ptentialul de acumulare a zaharurilor (180 g/l).

Soiul Cadarca reclama taieri in coarde lungi de 10-12 ochi, dar pot fi practicate si taierile in cepi de rod (cordon speronat), cordite (cordon Cazenave sau Lenz Moser).

Babeasca neagra.

Se mai intalneste si sub numele de: Rara Neagra, Cracana, Caldaruse. Soiul este de origine autohtona, fiind intalnit in special in podgoriile profilate pe producerea vinurilor rosii din Moldova, mai ales la Nicoresti.

Frunzele adulte sunt mijlocii ca marime, 5 mai rar 3 lobate, deseori cu cate un pinten caracteristic in interiorul sinusurilor laterale sau in cel petiolar. Strugurii sunt de marime mijlocie spre mare, ramurosi, lacsi, cu boabe de marime mijlocie, sferice sau usor turtite, colorate negru-albastrui si acoperite cu pruina. Miezul este semizemos, necolorat.

Soiul Babeasca neagra are rezistenta buna la ger, seceta si putregaiul cenusiu. In anii cu conditii climatice nefavorabile, in timpul infloritului, scutura intens florile, meiaza si margeluieste. Fertilitatea ridicata a soiului, alaturi de struguri cu greutatea medie mare, asigura productii mari, de peste 16 to/ha, cand insa scade intensitatea culorii boabelor. Cel mai bine reuseste in cultura in zonele de deal, dand vinuri de calitate superioara, intens colorate, catifelate si armonioase.

Soiul Babeasca neagra se preteaza la cultura neprotejata, pe tulpini semiinalte mai ales. Incarcatura de ochi lasata la taiere poate ajunge la 30 - 35 ochi/mp. Se recomanda repartizarea ei pe coarde de rod de 14 - 16 ochi.

Soiuri pentru vinuri rosii.

Soiurile pentru vinuri rosii, mai putine la numar decat cele pentru vinuri albe, se grupeaza, ca si acestea, in soiuri pentru vinuri de consum curent si soiuri pentru vinuri superioare. Sortimentul de soiuri pentru vinuri de consum curent cuprinde in principal soiurile: Babeasca Neagra, Cadarca si Oporto la care se alatura Batuta Neagra, Aramon, Sangiovese, Alicante Bouschet. In conditii mai favorabile de cultura, din soiurile Babeasca Neagra, Cadarca si Oporto, se pot obtine si vinuri rosii de calitate superioara.

Sortimentul de soiuri pentru vinuri rosii de calitate superioara cuprinde soiurile: Feteasca Neagra, Cabernet Sauvignon, Merlot, Pinot Noir si Burgund Mare.

Deseori amestecurile tehnologice, cum sunt Merlot, Cabernet Sauvignon si Babeasca Neagra, sau Merlot, Cabernet Sauvignon si Oporto, valorifica mai bine capacitatea ridicata de productie a soiurilor Babeasca Neagra si Oporto, obtinandu-se vinuri de calitate superioara.

In ultima perioada, cultura soiurilor pentru vinuri rosii s-a extins in ritm intens, ca urmare a cresterii consumului de vinuri rosii pe piata interna si a cerintelor tot mai mari de export. Daca inainte de 1989, suprafetele cultivate cu soiuri pentru vinuri rosii reprezentau aproximativ 5% din suprafata viticola a tarii, in prezent se apropie de 20%.

Cele mai importante podgorii si centre viticole din tara noastra in care se cultiva soiurile pentru vinuri rosii se gasesc in zonele sud carpatice si est carpatice, mai putin Transilvania. Centre renumite de cultura a soiurilor pentru vinuri rosii pot fi amintite: Valea Calugareasca, zona Dealu Mare, zona podgoriilor de la Dragasani, zona podgoriilor din Mehedinti, Murfatlar, Uricani, Minis, Recas, pentru vinuri de calitate superioara si Nicoresti, Ivesti, Averesti, Rusetu, pentru vinuri de consum curent.