Traminer Roz

Se pare a fi originar din Italia. El se cultiva mai ales in tarile viticole cu climat temperat, din Europa. In tara noastra, s-a raspandit cu precadere in podgoriile din Transilvania (Tirnave si Alba Iulia).

Frunza adulta este mica, 3, mai rar 5-lobata,pieloasa, puterinic gofrata, cu lobul terminal tesit si scamoasa pe fata inferioara. 

Strugurii sunt mici si conici, uniaripati, cu boabe dese, sferice, mici, de culoare roz si acoperite cu multa prunina. Miezul este zemos si uneori cu o aroma specifica, foarte placuta. 

Soiul Traminer Roz are o perioada de vegetatie mijlocie, rezistenta  destul de buna la ger, seceta, putregaiul cenusiu, molii, etc. Fertilitate mijlocie si greutatea redusa a strugurilor (circa 70g) incadreaza soiul in grupa celor de mica productie (6-8 to/ha). Acumuleaza la supramaturare, ca si soiul Pinot Gris, peste 250 g/l.

In podgoria Tirnavelor, unde se cultiva pe suprafete mari, reclama o incarcatura medie de 16 ochi/mp. Se preteaza si la conducerea semiinalta (Guyot pe tullpina), in care caz productia creste cu aproximativ 2 to/ha. 

Pinot Gris

Sau Pinot Grigio, Rulander. Este originar din Franta, raspandit in majoritatea tarilor viticole din lume. In tara noastra, se cultiva aproape in toate podgoriile si centrele viticole specializate in producerea vinurilor albe de calitate superioara. Se disting in mod deosebit prin calitate vinurile obtinute in podgoriile Murfatlar, Trinave si Alba Iulia.

Frunza adulta este mijlocie ca marime intreaga, 3 sau 5 lobata, acest polimorfism foliar fiind caracteristic soiului Pinot Gris. Limbul este gros, gofrat, cu nervatiunea bine pronuntata. Strugurii sunt mici, cilindrici, uneori aripati. Boabele sunt mici, sferice adesea deformate datorita desimii in strugure, de culoare gri, cu miez zemos necolorat. 

Pinot Gris are o perioada de vegetatie scurta si crestere moderata. Se remarca rezistenta soiului la ger si seceta. Este in schimb mai sensibil la mana si oidium. Nu se distinge prin fertilitate si productii mari. Productiile obtinute oscileaza intre 4 - 6 to/ha in Transilvania, 6 - 8 to/ha in podgoria Dealu Mare, foarte rar poate atinge productii de 8 - 10 to/ha. Se remarca insa ca un soi bun acumulator de zahar. In anii cu toamne lungi, insorite, in prezenta mucegaiului nobil poate acumula 250 - 300 g/l zaharuri si chiar mai mult (350 - 400 g/l).

Avand crestere moderata, soiul Pinot Gris reclama, in general, incarcatur reduse de ochi, 14 ochi/mp, ce pot creste pana la 18 - 20 ochi/mp in podgoria Odobesti.  In conditiile unui climat secetos (Murfatlar), raspunde bine la irigarea prin cresterea productiei cu 50% fata de parcela neirigata.

Chardonnay

In literatura de specialitate se gaseste si sub numele de Pinot Chardonnay. Cultivat de foarte multa vreme in Franta si Italia, soiul Chardonnay s-a raspandit in cultura aproape in toate tarile viticole ale Europei. La noi in tara, cultura sa este limitata la podgoria Murfatlar, Dealu Mare, in Oltenia si Banat.

Frunza adulta intreaga, rar 3- lobata, prezinta sinusul petiolar deschis (lira sau "U") si lipsit de mezofil in dreptul nervurilor. Strugurii sunt mici, cilindrici, frecvent uniaripati, cu boabe dese, sferice sau usor ovale, galben - verzui cu numeroase puncte cafenii. 

Prezinta o vigoare mijlocie spre mica. Este slab rezistent la ger, la seceta, mana, oidium si mucegai. Meiaza si mergeluieste deseori.

Nu se distinge prin fertilitate si productii mari (6-8 to/ha), dar acumuleaza, la supramaturare, pana la 220 - 240 g/l zaharuri. In general, soiul, Chardonnay reclama incarcaturi reduse de ochi (14 ochi/mp), cu recomandarea de a se lasa coarde de rod de minimum 12 ochi.

Sauvignon

Sauvignon sau Gros Sauvignon, Sauvignon Verde, este considerat un soi vechi, francez. Se cultiva in afara de Franta, in Italia, Germania, Ukraina, etc. La noi in tara este intalnit, mai ales in podgoriile: Murfatlar, Dealu Mare, Stefanesti - Arges, Dragasani, Aiud, etc. 

Frunza adulta este usor 3-5 lobata, aproape intreaga, cu dintatura fina si ascutita. Limbul este de culoare verde - deschis, usor scamos pe fata inferioara si strans in jurul punctului petiolar, in forma de palnie. Strugurii sunt mijlocii, cilindro-conici, uneori aripati, cu boabe mijlocii, sferice, usor ovoide, de culoare verzuie, caracteristica. Miezul este zemos, cu o aroma specifica, discreta. 

Soiul prezinta vigoare mare, rezistenta la seceta si fertilitate destul de mare. Are insa rezistenta scazuta la ger, oidium si putregaiul cenusiu. Productia obtinuta variaza intre 6-8 to/ha, acumuleaza in general 210 - 220 g/l zaharuri, la supramaturare putand ajunge pana la 240 g/l, ceea ce permite obtinerea de vinuri superioare semidulci, de o finete rara. 

Soiul are o foarte buna afinitate cu portaltoiul Berlandieri x Riparia SO4. Incarcatura de ochi lasata la taieri variaza intre 4 - 18 ochi/mp, fiind repartizata pe coarde de 12 - 14 ochi lungime. In plantatii, alaturi de Gros Sauvignon se gaseste si Petit Sauvignon. Acesta se deosebeste de Gros Sauvignon prin boabele mai mici si mai intens colorate in galben.

Riesling Italian

Riesling Italian, sau Walschriesling. Originea soiului este incerta. Se cultiva aproape in toate tarile viticole, in special in cele din centrul si estul Europei. La noi in tara se cultiva inainte de invazia filoxerei, astazi alaturi de Feteasca Alba este soiul cel mai raspandit, intalnit in cultura aproape in toate podgoriile si centrele viticole. 

Frunza adulta este mijlocie, 3-5 lobata, cu mezofilul subtire, verde galbui, scamoasa pe fata inferioara. Dintii sunt mari, alungiti si ascutiti. Strugurii sunt mici, cilindrici, cu o aripioara bine detasata, tot de forma cilindrica. Boabele sunt sferice, mici asezate, dens in strugure, colorate verde-galbui si cu punctul pistilar persistent. 

Prezinta vigoare mijlocie, rezistenta buna la inghet, dar sensibilitate la seceta, la mana si oidium. Este un soi cu o buna fertilitate, dand productii intre 7 - 10 to/ha. In conditiile podgoriei Odobesti se realizeaza productii medii de 15 to/ha.

Soiul Riesling Italian produce vinuri intre-o gama foarte variata, de la seci, pana la dulci ca si din punct de vedere al tariei alcoolice, in functie de cantitatea de zahar ce se acumuleaza in struguri (de la 200 pana la 250 - 300 g/l la supramaturare). Soiul, fiind rezistent la inghet, se preteaza cu prioritate la cultura semiinalta, in care caz se realizeaza si un spor de productie. Reclama incarcaturi moderate, de 15 - 25 ochi /mp, repartizate pe coarde de rod de 10 - 12 ochi. 

Fiind un soi mai putin rezistent la seceta, reactioneaza foarte bine la irigare, cu deosebire in podgoriile si centrele viticole cu climat secetos.

Feteasca Regala.

Feteasca Regala sau, Danasana, Galbena de Ardeal, este un soi autohton provenit din comuna Danes de langa Sighisoara. In prezent este raspandit in principalele podgorii de vinuri albe.

Soiul Feteasca Regala prezinta frunza adulta de marime mijlocie, mai lata decat lunga, intreaga, uneori 3-lobata, de culoare verde-intens, cu amprente pe fata superioara, asemanatoare celor de la Grasa de Cotnari. Pe fata inferioara, frunzele au o scamozitate persistenta. Strugurii sunt mijlocii, cilindrici sau cilindro-conici, deseori aripati, cu boabele dese in strugure, mijlocii, uneori neuniforme ca marime, sferice. Pielita este subtire, galbena-verzuie, cu punctul pistilar persistent. Miezul prezinta un gust si o aroma placute, fine, ce se transmit vinurilor obtinute din acest soi. 

Feteasca Regala este un soi viguros, rezistent la seceta. Spre deosebire de Feteasca Alba, are o rezistenta mai mica la putregaiul cenusiu, capacitate mai redusa de acumulare a zaharurilor, dar are o fertilitate si un potential productiv mult mai mare. Productiile medii de 8 - 12 to/ha struguri, prin perfectionarea tehnologiilor pot creste pana la 18-20 to/ha. Acumuleaza 180-190 g/l zaharurilor la maturitatea deplina, prin supramaturare cu greu depaseste 210-220 g/l, ceea ce face ca in multe centre, vinurile obtinute sa ramana la nivelul celor pentru consum curent. Avand o buna aciditate, soiul poate fi folosit si pentru obtinerea vinurilor spumante. 

Soiul Feteasca Regala, se preteaza la cultura neprotejata, in forme semiinalte sau inalte. Se recomanda folosirea in special a tipului de taiere Guyot pe tulpina, cu o incacatura de 18 - 26 ochi/mp, repartizata pe coarde de 12 - 14 ochi lungime.

Feteasca Alba

Denumirea de Feteasca Alba, poate fi gasita in unele lucrari de specialitate si sub denumirea de Pasareasca Alba, Poama fetei sau Madchentraube. Este un soi cultivat din vremuri foarte indepartate in podgoriile din tara noastra. Azi se gaseste raspandit in aproape toate podgoriile si centrele viticole, cu precadere insa in cele din Transilvania si Moldova. 

Frunza este mijlocie ca marime, adanc 2-5 lobata, cu sinusul petiolar caracteristic, larg deschis, in forma de acolada. Strugurii sunt cilindro-conici, uneori aripati, mici cu boabele asezate dens si uniform. Bobul este mic, sferic, colorat galben-verzui si cu punctul pistilar persistent.

Soiul Feteasca Alba se caracterizeaza prin vigoare mare, de aceea, la altoire nu trebuie sa se utilizeze portaltoi care amplifica vigoarea. Are o perioada scurta de vegetatie, rezista bine la ger. Prefera, in general, un climat mai racoros, cu toamne lungi, cum este cel din Transilvania (Lechinta, Teaca, Tirnave) sau Moldova (Iasi, Vaslui), unde se obtin vinuri echilibrate, fine. 

Cultivat in areale mai sudice (Dealu Mare, Murfatlar) pierde din aciditate, vinurile obtinute fiind mai putin armonioase, uneori lipsite de aciditate. 

Este un soi cu o fertilitate si productii oscilante, deseori prezinta fenomenul de meiere si margeluire.In general da productii de 7-10 to/ha care in conditii favorabile de cultura pot fi depasite. 

Soiul Feteasca Alba, se comporta deosebit de bine la conducerea in forme semiinalte si inalte. Fiind viguros, i se pot atribui incarcaturi mai de ochi, de 22-26 ochi/mp la Cotnari, 32-38 ochi/mp la Iasi, repartizate pe coarde de rod de 14-16 si 18 ochi lungime. 

Grasa de Cotnari

Conform unei postari anterioare, in care incadram in niste categorii soiurile pentru vinuri albe, vom discuta si despre soiurile pentru vinuri albe superioare.

Grasa de Cotnari. Este un soi vechi autohton, cultivat la Cotnari de peste 7 secole. In afara de Cotnari, gaseste conditii favorabile de cultura numai la Pietroasele - Buzau, unde s-a raspandit in etapa postfiloxerica. 

La Cotnari, asociat cu Feteasca Alba, Francusa si Tamaioasa Romaneasca, da celebrul vin de Cotnari. 

Frunza adulta este mijlocie, aproape intreaga, lucioasa si cu amprente caracteristice (urme de degete) pe fata superioara. Strugurii sunt mijlocii, cilindro-conici, uneori ramificati. Boabele sunt rare, usor ovoide, de marime mijlocie, neomogene, galbene-verzui, cu pete ruginii pe partea insorita. Miezul este semizemos, cu gust specific, placut. Grasa de Cotnari este un soi cu perioada de vegetatie, vigoare mijlocie, destul de rezistent la ger, dar sensibil la seceta, ca si putregaiul cenusiu si paianjenul rosu. Fertilitatea este redusa, productia, in general, 4-6 to/ha, rar 8 - 10 to/ha. 

Caracteristica acestui soi este puterea mare de acumulare a zaharului la supramaturare, cu deosebire cand se instaleaza putregaiul nobil. In aceste conditii ajunge sa acumuleze 220 - 270 g/l zaharuri, iar in anii de exceptie pana la 350 si chiar 520 g/l (in mod exceptional in anul 1958).

Se considera optime pentru soiul Grasa de Cotnari incarcaturile de 15-21 ochi.mp, repartizate pe coarde de rod de 10 - 12 ochi. In toamnele mai reci si mai bogate in precipitatii, desfrunzitul partial devine obligatoriu.

Rosioara

Se cultiva de foarte mult timp, pe meleagurile din sudul Olteniei. Frunza este mijlocie, 5-lobata, mai rar 3-lobata, cu perisori scurti, desi si rigizi in partea inferioara. Strugurii sunt cilindrici, uneori aripati, cu boabe de marime mijlocie, sferice, de culoare roz-inchis. 

Soiul Rosioara, este rezistent la seceta si la putregaiul cenusiu. Se matureaza destul de tarziu, acumuland 150-180 g/l zaharuri. Vinurile obtinute sunt subtiri, putin aromatice. 

Se lasa o incarcatura de 16-18 ochi/mp, repartizata pe 3-4 verigi de rod, cu lungimea coardei de 8-10 ochi. In cultura pe nisipuri, in conditii de fertilizare si irigare,productia obtinuta se apropie de 24 to/ha. Soiul se recomanda cu prioritate pentru cultura pe nisipurile din sudul Olteniei.

Aligote.

Soi de origine franceza, raspandit in majoritatea tarilor viticole din Europa. In trodus in tara noastra, la inceputul secolului trecut, s-a extins mult mai mult in ultima perioada, in special in podgoriile din Moldova, ca si la Sarica Niculitel in Dobrogea, unde conditiile pedoclimatice sunt deosebit de favorabile pentru cultura acestui soi. 

Soiul Aligote, prezinta frunza adulta de marime mijlocie, intreaga, usor 3 lobata, fin scamoasa pe fata inferioara.

Strugurii sunt mici, cilindroconici si aripati, desi in boabe. Boabele sunt mici, sferice, usor ovale, verzi-galbui, cu puncte cafenii pe partea insorita. 

Acest soi, este unul de vigoare mijlocie, rezistent la inghet, dar deosebit de sensibil la putregaiul cenusiu. Prezinta o fertilitate ridicata, intalnindu0se in general 2-3 struguri la lastar. Productiile variaza intre 8-12 to/ha. Pana la maturitate acumuleaza 180-190 g/l zahar. 

In ultimii ani, mai ales la Sarica - Niculitel, prin supramaturare, acumuleaza si peste 210 g/l zaharuri, obtinandu-se vinuri superioare de 11 - 12 grade alcool, armonioase, cu gust specific, placut. 

Soiul Aligote se preteaza la cultura semiinalta, cu taieri in coarde pe 12 ochi. Se recomanda o incarcatura moderata de ochi (18-20 ochi/mp). Prin aplicarea ingrasamintelor minerale se realizeaza sporuri de productie de circa 15%. 

Impotriva protejarii strugurilor de putregaiul cenusiu, in anii cu precipitatii multe, se poate aplica in preajma maturarii boabelor si un desfrunzit partial.

Iordana

Iordana, I se mai spune si Iordovana, sau Iordana de Tarnave, un soi autohton, cultivat in Transilvania. Se mai cultiva si in Ungaria sub denumirea de Iordovany.

Soiul se caracterizeaza prin vigoare mare, perioada lunga de vegetatie, rezistenta scazuta la putregaiul cenusiu, fertilitate mijlocie. Da o productie de 10  - 14 to/ha. Vinurile obtinute au o tarie alcoolica scazuta si o aciditate ridicata, insusiri care la recomanda in mod deosebit pentru prepararea vinurilor spumante. 

Strugurii sunt de marime mijlocie, au o forma cilindro-conica, aripata. Boabele sunt sferice, mijlocii ca marime, de culoare galben-verzui (cum este de fapt si culoarea vinului tanar) mai bronzata pe partea insorita. 

Frunza adulta este intreaga, uneori usor 3-lobata, mijlocie spre mare, pufoasa pe partea inferioara. Din punct de vedere al culturii, soiul are o incarcatura de 14-16 ochi/mp, reparatizati pe coarde de 12-16 ochi.

Creata - Reisling de Banat

Soiul Creata, sau Reisling de Banat, valorifica foarte bine terenurile nisipoase din Banat. Nu este un soi cu incarcatura mare pe ochi si se preteaza pe sistemul de cultura intensiva, aproximativ 10.000 butuci/ha, la taiere se ajunge la aproximativ 8 - 10 ochi/mp.

Cum spuneam, la noi in tara se cultiva doar in Podgoriile Recas, iar in afara il mai utilizeaza Ungaria si Serbia. 

Soiul este de vigoare mijlocie, rezistent la seceta si la ger. Isi matureaza bine coardele. Prezinta sensibilitate fata de putegraiul cenusiu. Este un soi cu fertilitate ridicata, fiind diferentiati si ochii de la baza coardelor roditoare. Asigura productii de 8 - 12 to/ha.

Maturarea strugurilor este uniforma, acumulandu-se in jur de 180 g/l zahar. Se foloseste de cele mai multe ori in cupaj cu Majarca si Steinschiller.

Frunza este mijlocie, pronuntat 5-lobata, intens pufoasa pe fata inferioara. Strugurii sunt cilindro-conici, uni sau biaripati, cu boabele asezate dens. Boabele au forma sferica, culoare galben - auriesi miez foarte suculent.

Galbena de Odobesti

Galbena de Odobesti reprezinta un soi vechi, autohton, a carui origine are o legatura profunda cu podgoria Odobesti. Soiul a fost cunoscut in Moldova sub mai multe sinonime dintre care amintim: Galbena de Capatanu, Poama Galbena, Bucium de poama galbena. Cu secole in urma, cand Galbena de Odobesti a ajuns in Muntenia, a primit numele de Galbena grasa. In Dobrogea, din cauza ocupatiei turcesti, soiul Galbena de Odobesti a fost botezat cu numele de Sars Izum.

Galbena de Odobesti, beneficiaza de o perioada lunga de vegetatie si o rezistenta scazuta la inghet, seceta ca si la bolile specifice (putregaiul cenusiu .. etc). Soiul este viguros, si se remarca prin fertilitate ridicata si productii mari, 10 - 14 to/ha sau chiar 18 - 20 to/ha.

Frunza adulta este mare, intreaga sau usor lobata (3-lobata), cu nervuri rosiatice spre baza pe partea superioara a frunzei si scamoasa pe cea inferioara. Strugurii sunt mijlocii spre mari, cilindro-conici, aripati, cu boabe dese, sferice, de marime mijlocie si colorate verde-galbui. 

Pana la maturitate deplina strugurii acumuleaza cam 160 - 180 g/l, zaharuri, iar aciditatea cuprinsa intre 4.5 - 6 g/l. Din Galbena de Odobesti se obtin vinuri, slab alcoolice, usoare, placute. De obicei, vinurile din soiul Galbena de Odobesti se consuma tinere, adică in primul lor an de viata. Din Galbena de Odobesti se obtin si vinarsuri de calitate. Este un vin excelent ca insotitor pentru pestele alb sau pentru mancarurile grase de legume.

Din punct de vedere al culturii, se situeaza in fruntea soiurilor in ceea ce priveste incarcatura de ochi atribuita pe metru patrat, aproximativ 30 - 35 ochi/mp.

Soiuri pentru vinuri albe.

In general, in viticultura tarii noastre, soiurile pentru vinuri albe, detin ponderea cea mai mare, aproape de  70% din suprafata cultivata fiind ocupata cu aceste soiuri de vinuri albe. In cadrul acestei categorii in statisticile anilor 90 ponderea de vinuri de consum curent era net superioara celor de vinuri superioare, in ultimii ani aceasta proportie tinde sa se egalizeze. Foarte mult, sau pot zice in totalitate pentru aceasta situatie, au contribuit diversi investitori, atrasi de acest domeniu si nu in ultimul rand fondurile europene.

Soiurile pentru vinuri de consum curent (Galbena de Odobesti, Plavaie, Aligote, Rkatiteli etc.) sunt soiuri cu o productie de ~ 15 to/ha in majoritatea cazurilor cultura lor limitandu-se la 2 -3 zone viticole. Aligote, prezinta un grad foarte mare de adaptabilitate si astfel, cultura acestui soi poate fi extinsa pe mai multe zone. De asemenea in conditii de cultura favorabile (conditii heliotermice) din unele soiuri din aceasta grupa , Aligote, Rkatiteli etc, se pot obtine si vinuri de calitate superioara. 

Soiurile pentru vinuri superioare, din punct de vedere al calitatii, trebuie amintit Grasa de Cotnari,  a carei performanta se reuseste doar in zonele viticole din Cotnari si Pietroasele. Foarte intalnite sunt soiurile Feteasca alba, Feteasca regala si Reisling Italian. Feteasca regala si Reislingul Italian, in ani mai putin propice acumularii de zaharuri se pot comporta ca soiuri corespunzatoare obtinerii de vinuri de consum curent. Alte soiuri de vinuri superioare sunt Sauvignon-ul, Chardonnay-ul, Muscadelle.

Revin....

Fume blanc

Nu stiu cati dintre voi, v-ati pus vreodata intrebarea, ce reprezinta Fume in lumea vinurilor. Daca citim, pe o sticla de vin, un soi comun, gen cabernet, merlot, muscat samd, facem inevitabil niste analogii legat de gust, culoare sau alte lucruri, dar cu Fume, ce se intampla?

Ei bine, Fume, mai exact Fume Blanc - denumirea aprobata, reprezinta rebranduirea Sauvignonului Blanc, sec, o strategie de marketing, bine gandita din punctul meu de vedere, tocmai pentru a diversifica gama si a o scoate din banal.

Cine putea sa vina cu o idee ca asta? Evident un amerian, sau ma rog un locuitor al Statelor Unite. Robert Gerald Mondavi, american nascut in Minnesota, este intemeietorul primei crame din Lumea Noua, Oakville, California.

Ideea a fost preluata si inspirata din Pauilly-Fume, Franta, Valea Loarei. Aceasta transformare de denumire a avut loc in 1968, iar de atunci, oricine poate sa foloseasca aceasta denumire pentru un Sauvignon sec. Chiar si in zilele noastre, Fume Blanc, reprezinta emblema cramelor Mondavi.

Termenul deriva din frantuzescul, "Fume" ( accent acut pe "e"  ), nu are nici un fel de legatura cu fumul, asa cum indica termenul. Se pare ca se refera la celebra ceata a diminetii prezenta peste dealurile din Valea Loarei, atat de densa incat da senzatia de fum. Orice impresie de fum din gustul vinului, este dat doar lemnul de stejar al baricurilor.

Pentru producatori nu exista o regula in folosirea acestor denumiri, ei pot folosi ambele variante (Fume Blanc sau Sauvignon Blanc) fara probleme, intelegem ca in final este o chestiune de marketing.

Soiuri de struguri pentru vin.

Ma gandesc, ca foarte important pentru un viitor cunoscator intr-ale vinurilor, cum ne place sa credem (pentru unii dintre noi), e ca ar trebui sa cunoastem destul de bine soiurile care stau la baza vinurilor. Consider ca a cunoaste caracteristicile principalelor soiuri de vinuri, fie ca sunt superioare sau nu, te face sa intelegi mult mai bine, gustul si de asemenea contribuie la cultura generala a individului prin aceste simple exercitii de lectura. 

O sa incerc sa acopar printr-o ordine pe care nu o am foarte bine delimitata in acest moment, cam toate soiurile cultivate la noi in tara, prin care voi preciza cateva elemente morfologice (cu toate ca asta nu prea intereseaza foarte mult), caracteristici tehnice (interesante), eventuale particularitati de cultura si nu in ultimul  rand un reper geografic pentru cultura.

Ca orice lucru din lumea asta, si in acest domeniu, exista clasificari bine definite, studiate de-a lungul timpului de oameni care banuiesc ca stiu in detaliu ce se intampla. 

Concret, gruparea soiurilor se face in primul rand, logic, dupa culoarea vinurilor obtinute. Aici avem:

- soiuri pentru vinuri albe. Aceasta grupa cuprinde atat soiurile cu struguri albi, cat si cele colorate roz si gri.

- soiuri pentru vinuri rosii. Cuprinde soiurile cu boabe colorate in nuante de rosu pana aproape de negru.

In al doilea rand avem o clasificare dupa potentialul de productie (to/ha struguri) si dupa calitate (g/l zahar), rezulta:

- soiuri de struguri pentru vinuri de consum curent

- soiuri de struguri pentru vinuri de calitate superioara

- soiuri de struguri pentru vinuri aromate (o categorie aparte).

De asemenea pot sa mentionez ca fiecare grupa, se mai poate imparti in soi autohton sau strain, dar asta se va specifica la fiecare soi in parte fara sa complicam schema inutil. 

Revin ....

Vinuri romanesti in Daily mail!!!

Ei bine fratilor, daca ati crezut vreodata ca in Dailymail celebrul cotidian din Marea Britanie, veti citi doar vesti nu foarte bune despre Romania, iata ca printr-un articol publicat prin luna ianuarie a acestui an (l-am gasit intamplator navigand pe net, incercand sa ma informez despre niste vinuri), autorul articolului, Olly Smith,  incearca sa atraga atentia asupra vinurilor care detin un raport pret calitate corect, aici include, vinuri din Romania, Croatia si unele din Portugalia.   

De asemenea autorul insista pe ideea ca un cititor care inca nu a gustat un vin Romanesc din noua generatie, recomanda ca in viitorul foarte apropiat sa faca acest lucru, calitatea raportata la pret furnizata de vinurile romanesti este chiar "trully amazing" (asa cum se exprima chiar el).
Probabil ca o prezenta destul de importanta pe piata din Marea Britanie, o are Recas, pentru ca se aminteste de gama Paparuda de la Recas, cu soiurile Syrah, Pinot noir, Pinot Grigio si Sauvignon Blanc.

Puteti citi articolul original aici.

Din pacate la noi nu au fost preluate astfel de informatii.

Sauvignon Blanc - La Cetate - Crama Oprisor

La Cetate, Sauvignon Blanc, Crama Oprisor, am avut deosebita placere sa fac cunostinta cu el la o masa de duminica. 

Medaliat cu argint la cea de-a patra editie a Premiilor de Excelenta Vinul.ro.

Fara a avea pretentia (cu toate ca ma straduiesc sa inteleg acest fenomen) de mare degustator, am avut placuta surpriza sa gasesc un vin cu personalitate, destul de acid si cu o tarie care iti cere experienta daca vrei sa te inhami la un drum mai lung.

Potrivirea a fost buna cu ceva preparate din carne de pui si ceva salata. 

Spre rusinea mea, inca nu am reusit sa descopar toate aromele caracteristice pentru acest soi (citrice, lime, soc, iasomie), dar ma straduiesc si promit ca intr-o zi chiar o sa-mi iasa. 

Oricum, vinul ok, merita. 

Vinexpo - Salonul de vinuri de la Bordeaux

Salonul international de vinuri de la Bordeaux de anul asta, se pare ca a inregistrat un record de audienta/trafic cum vrem sa ii spunem, in randul vizitatorilor din afara Frantei (38 % din vizitatori au fost din alte tari decat Franta), o crestere cu aproximativ 3% fata de editia precedenta. 

Totalul vizitatorilor a fost undeva in jurul a 49000, cumulati din 148 de tari, ~ 18500 fiind din exterior, uimitor sau nu, ponderea cea mai mare au avut-o, ati ghicit, chinezii. 

Expozantii au fost ~ 2400 dintr-un total de 44 de tari, printre care cu foarte mare mandrie va spun ca si din Romania. 

Am avut 18 reprezentati, cei mai cunoscuti fiind : AMB Wine (Crama de la Targu Mures, celebra pentru brandul Liliac - Wine from Transilvania), Crama Corcova, Crama Ceptura, Davino, Domeniile Sahateni, Halewood, Crama Girboiu, Vigna SRL (Petro Vaselo - Timisoara), Cramele Odobesti, S.E.R.V.E. Ceptura si Vincon Vrancea.  

Compartiv cu alte tari din estul si sud estul Europei, Bulgaria a avut 6 expozanti, Ungaria 4, Ucraina 2, Croatia 5 si Polonia un singur reprezentant, Romania, devine in felul asta un reper in aceasta regiune in privinta vinului si a viilor. Singura tara care a reusit sa se apropie ca numar de expozanti fata de noi a fost Grecia cu 11 reprezentanti. 

Din pacate, Republica Moldova nu a fost rezentanta de nici o crama. 

Congresul international al viei si vinului

Anul acesta pe 3 iunie, Romania a fost gazda pentru "Congresul International a Viei si Vinului". Oameni buni, dincolo de manifestarile noastre, loco, gen Goodwine, Provino si Vinvest, asta e un eveniment care conteaza enorm la imaginea pe care tara noastra si-o face in acest domeniu. 550 de participanti din 44 de tari macar afla despre ce facem noi pe aici si cam ce stim despre cultivarea viei si fabricarea vinului. Dincolo de faptul ca, evenimentul a ajutat ca unele hoteluri importante din Bucuresti sa isi atinga probabil planul pe luna iunie, am inteles ca invitatii, au fost plimbati prin tot Bucurestiul, iar in ce-a de-a doua zi a fost organizata o excursie la Sinaia pentru a vizita Peles si Pelisor dar si Pivnitele Rhein din Azuga.

Tema principala a discutiilor a fost "Via şi Vinul: între tradiţie şi modernitate" a incercat sa traga un semnal de alarma asupra incercarii globalizarii si in acest domeniu, de fapt al pierderii identitatii pentru zone celebre si amestecarea valorilor, fara sa se mai tina seama de sistemul clima/sol/soi.

Romania se afla in acest moment pe locul 10 mondial si pe locul 5 european din punct de vedere al suprafetei de vie cultivata. Tara noastra este membra a OIV, Organizatia Internationala a Viei si Vinului inca din 1927 si este gazda pentru astfel de Congres pentru a 2 a oara dupa cel din 1968.

Revin dupa ce voi citi in amanunt despre ce s-a intamplat la Salonul International de Vinuri de la Bordeaux.

Vinuri si investitori....

Citeam de curand o stire pe net, cum ca viticultura este singurul domeniu care a reusit rata maxima de absorbtie pe fonduri europene in exercitiul bugetar care se va incheia anul acesta. Vedeti, inca un indiciu pentru care acest domeniu atrage atentia. Se pare ca lucrurile merg in directia buna si in sfarsit dupa multi ani, oamenii, investitorii, reusesc sa inteleaga ca fara calitate nu poti exista in piata, iar calitatea cere investitie. Nu cred ca exista in momentul de fata in tara, aici nu ma refer la vechile centre de imbuteliere celebrele "Vin-Alcool", care sa nu respecte niste standarde foarte clar impuse.

Doar daca dati o cautare pe net, pe crame celebre, o sa va dati seama ca intra-devar lucrurile merg in directia buna.Fie ca investitiile sunt facute pur si simplu din pasiune sau au fost facute pentru ca respectivul a simtit businessul, bine ca exista un domeniu la care sta si tara noastra pot sa spun bine.

Nu stiu cati dintre voi stiti, dar un exemplu de investitie intr-un domeniu viticol se refera la fostul ministru de justitie si membru PNL (stiu ca era la un moment dat, acum chiar nu mai stiu ce hram poarta) Valeriu Stoica. Tipu, avocat de meserie nu prea a avut si nici nu cred ca are, prea multe in comun cu vinul(sau cel putin nu stiu eu) dar, daca tot a primit o mostenire, de fapt sotia lui, de ce sa nu isi faca crama. Istoria Cramei Avincis, pentru ca asa se numeste noua locatie din jud. Valcea, Dragasani, incepe prin 2010. Domeniul reprezinta o mostenire pe care sotia lui Valeriu Stoica a dobandit-o in anul 1997. Conacul a fost construit in 1904, iar domeniul cumparat de bunicii Cristianei Stoica undeva prin 1927. O data cu nationalizarea, acesta a intrat in proprietatea statului, iar in 1997 cum spuneam mai sus, retrocedat descendentilor proprietarilor. Cel mai important e ca Valeriu Stoica e vecin de podgorie cu Mugur Isarescu, pe o mica suprafata podgoriile celor doi se invecineaza. Ambele crame, Avincis si Casa Isarescu, detin cam 40 ha de vie pe rod, din cate inteleg nu exista dorinta de extindere, ei se limiteaza strict la segmentul Horeca si la calitate. Cei 2 proprietari sunt mandrii sustinatori ai soiurilor celebre locului, cramposie si tamaioasa romaneasca, zona Dragasani fiind de fapt recunoscuta de randamente foarte bune pe aceste soiuri. Nu stiu cum stau pe soiurile Novac si Negru de Dragasani (soi pentru care Agricola Stirbey se numara printre putinii producatori).

Despre vin.

Stimati pasionati ai acestui domeniu, al vinului. De curand am inceput sa ma documentez despre ce inseamana vinul si care este rolul lui atat din punct de vedere economic dar si social, foarte important va spun de pe acum. Probabil ca am fost foarte atras de povestile acestui produs care toate, dar absolut toate, se reduc la vechime. Nu neaparat ca vinul vechi este cel mai bun (daca intrati un pic mai adanc in domeniu o sa vedeti ca lucrurile nu stau chiar asa pentru toate sortimentele/cazurile, dar nu spun ca nu este adevarat), ci prin simplul fapt ca este un aliment folosit de pe la inceputurile civilizatiilor. Mergand pe aceasta idee nu ramane decat sa ma gandesc ca, logic, avand in vedere ca oamenii l-au folosit de-a lungul timpului, inseamna ca lichidul asta chiar ascunde ceva foarte interesant. Istoria ne invata cum vinul, alaturi de alte alimente cum ar fi mierea, laptele si carnea reprezentau lucrurile de baza in alimentatia oamenilor din cele mai vechi timpuri. Daca ar fi sa ducem un pic mai departe acest rationament, pot sa observ ca de fapt, in ziua de astazi, caracteristicile principale pentru un vin sunt pur si simplu felul cum acesta este potrivit cu diverse produse culinare. Exemplele sunt clare, concrete si numeroase, vinul alb - cu carne alba si branzeturi, vinul rosu cu carne rosie, vinul dulce se asorteaza cel mai bine cu deserturile (bine discutia este foarte complexa, eu aici ma rezum doar la a da niste exemple care sa aibe legatura cu ce am mentionat mai sus. Discutiile pe tipuri de caracter, de culoare, tarie samd sunt intra-devar fascinante si cer cunostine solide din domeniu). Deci traditia se respecta in continuare chiar dupa milenii. In ciuda evolutiei, a modificarilor conditiilor de productie (si nu numai), ideea de baza este neschimbata, element de baza in alimentatie si foarte important genereaza stare de bine ("dezleaga limbile consumatorilor"). Revenind la cele mai sus spuse, putem considera vinul fara sa deviem prea tare de la subiect, un sit arheologic reincarnat, "ceva" care beneficiaza de una din cele mai vechi retete din lume. Din putinele mele cunostinte din chimie, stiu ca reactia de vinificare este una destul de avansata si nu foarte usor de inteles chiar si in zilele noastre, cu toate astea oamenii au stiut sa o aplice din cele mai vechi timpuri si sa ramana neschimbata timp de milenii.

Voi ce parere aveti?