[P] - Autopraktica - Automotive Blog

Autopraktica - un blog despre industria auto.

Muscat Ottonel

Soiul este orginar din Franta, cultivat aproape in toate tarile viticole ale Europei. In tara noastra se intalneste in majoritatea podgoriilor, cu deosebire in cele din Transilvania. 

Frunza adulta este mijlocie, 5- mai rar 3- lobata, cu marginile orientate spre fata superioara si cu dintii rari si latiti in baza, Strugurii sunt de marime mijlocie, cilindrici sau cilindro-conici, de obicei aripati. Boabele sunt mijlocii ca marime, sferice cu pielita de grosime mijlocie, colorate verde-galbui, cu onuanta albicioasa din cauza stratului gros de pruina. Miezul este semizemos, crocant, cu gust placut de "muscat".

Soiul Muscat Ottonel prefera un climat racoros, cu tomne lungi. De aceea, poate fi cultivat cu rezultate deosebit de bune in podgoriile din Transilvania (Tarnave, Alba Iulia, Aiud, Lechinta etc) si moldova (Husi, Iasi etc). Soiul prezinta insa o rezistenta slaba la seceta. In zonele sudice ale tarii, unde coacerea se face fortat, continutul de aciditate, ca si intensitatea aromei, scad. Productiile obtinute variaza intre 6-8 t/ha (la Blaj) si 14-16 t/ha (Odobesti).

Maturarea soiului are loc devreme, imediat dupa Chasselas. La maturarea deplina, mustul contine 190-210 g/l zaharuri. Se preteaza la supramaturare, cand continutul in zaharuri creste la 230-270 g/l, in prezenta unei aciditati de 2.6-3.2 g/l. Soiul poate fi utilizat si ca soi de masa, pentru consum in stare proaspata.

In arealele de cultura neprotejata a vitei de vie, soiul Muscat Ottonel poate fi condus in forme semiinalte si inalte, ce asigura cresterea productiei cu 20%-60% fata de forma joasa. Incarcatura de 12-21 ochi/mp se repartizeaza pe coarde de rod de 12 ochi lungime sau cordite (4-6 ochi lungime). 

dexonline.ro

MUSCÁT n. 1) Soi de viță de vie, având struguri cu aromă de tămâie. 2) Vin produs din acest soi de struguri.

Busuioaca de Bohotin

Soi cultivat de foarte mult timp la Bohotin (jud. Iasi), de unde-i provine si numele. In prezent se intalneste pe suprafete reduse in podgoriile Husi si Dealu Mare.

Se aseamana foarte mult cu soiul Tamaioasa Romaneasca. Se deosebeste, in principal prin coloritul specific violet-vinetiu al boabelor. Comparativ cu soiul Tamaioasa Romaneasca, puterea de crestere a butucilor este mai redusa, productiile ceva mai scazute (6-8 to/ha). Cu toate ca are un bun potential de acumulare a zaharurilor (230 - 240 g/l), nu atinge nivelurile realizate de Tamaioasa Romaneasca.

Din soiul Busuioaca de Bohotin se obtin vinuri superioare, aromate, semidulci sau dulci, de culoare maronie-inchis. 

Tamaioasa Romaneasca.

Sinonime: Tamaioasa alba de Dragasani, Busuioaca de Moldova, Muscat Frontignan.

Soiul Tamaioasa Romaneasca, se cultiva aproape in toate podgoriile subcarpatice, cu precadere la Pietroasele, Dragasani, Stefanesti Arges, iar in ultima perioada si in alte zone. 

Frunza adulta este mijlocie catre mare, 3 sau 5-lobata, scamoasa pe fata inferioara. Dintii de pe marginea limbului sunt mari, desi, ascutiti, asezati cate trei in trepte, colorati in galben. 

Strugurii sunt mijlocii ca marime, conici sau cilindro-conici, uni sau bi-aripati, desi in boabe. Boabele sunt de marime mijlocie, sferice, cu pielita de grosime mijlocie, colorata la coacerea deplina in galben, cu numeroase pete ruginii si acoperita cu multa pruina. Miezul este usor crocant sau zemos, cu gust intens, specific de muscat (tamaios).

foto - www.pietroasaveche.ro

Soiul Tamaioasa Romaneasca are cerinte mai mari de caldura si lumina, cere toamne lungi si insorite care sa permita acumularea lenta a zaharurilor. Nu are rezistenta buna la ger, seceta sau umiditate in exces. Este puternic atacat de oidium, putregaiul cenusiu, viespi, etc.

Soiul are fertilitate mijlocie. Productiile realizate oscileaza intre 7-10 to/ha, dar soiul se remarca in special prin acumularea unor cantitati mari de zaharuri. Pana la maturare, acumuleaza 200-210 g/l zaharuri, iar la supramaturare, la care se preteaza deosebit de bine, atinge 250-270 g/l si chiar mai mult. 

Vinurile obtinute din soiul Tamaioasa Romaneasca sunt, in general, de desert, placut aromate, de o finete si distinctie rare.

Se preteaza destul de bine la conducerea semiinalta si inalta, cu taiere Guyot pe tulpina, obtinandu-se un spor de productie de circa 4 to/ha. Incarcatura pe ochi lasata la taiere variaza intre 12-16 ochi/mp in zona Dragasanilor si 18-24 ochi/mp in zona Dealu Mare, repartizata fiind pe coarde lungi de 10-12 ochi sau de 12-14 ochi. 

Pentru a favoriza acumularea de zaharuri in boabe si a evita atacul de putregai cenusiu in toamnele umede, se recomanda un desfrunzit partial cu circa o saptamana inainte de maturarea boabelor. 

Vezi vinuri din Tamaioasa Romaneasca pe www.vin24.ro

Soiuri pentru vinuri aromate.

Grupa soiurilor pentru vinuri aromate cuprinde acele soiuri care contin mai ales in pielita bobului, in straturile din imediata vecinatate a miezului, substante aromate ce imprima vinurilor aroma de muscat (tamaios).

Din aceasta grupa, la noi in tara se cultiva Tamaioasa Romaneasca si Muscat Ottonel, la care in ultimii ani se adauga si Busuioaca de Bohotin. 

Plantatiile cu soiuri aromate nu ocupa suprafete prea mari, fiind de 3.6% din suprafata totala pentru struguri de vin, insa cu mari posibilitati de extindere in viitor.

Burgund Mare

Gros Burgunder. Se pare ca este o selectie din Pinot Noir. Este putin raspandit la noi in tara, se cultiva in special in podgoria Minis si in centrele de la Recas, Silagiu din judetul Timis. 

Frunza adulta este mare, intreaga sau 3-lobata, gofrata, cu perisori pe partea inferioara. Strugurii sunt mijlocii ca marime, cilindro-conici, uniaxiati, desi in boabe. Boabele sunt de marime mijlocie, sferice, colorate in rosu-violaceu inchis si acoperite cu pruina intensa. Miezul este zemos, necolorat. 

Soiul Burgund Mare, are o putere de crestere mijlocie spre mare, in comparatie cu Pinot Noir, o rezistenta mai buna la putregaiul cenusiu si mai scazuta la ger. 

Asigura productii mari ce pot atinge 12-14 to/ha, cu un continut de 180-190 g/l zaharuri. 

In ansamblu este un soi valoros prin productiile realizate ca si prin continutul mai ridicat in antociani ai pielitei boabelor. 

Soiul mai este cunoscut/promovat si cu denumirea de Blaufrankisch. 

ANTOCIÁN, antocieni, s. m. Pigment din sucul plantelor care dă florilor, fructelor și frunzelor culoarea roșie, albastră sau violetă. [Pr.: -ci-an] – Din fr. antocian. (www.dexonline.ro)

Pinot Noir

Spatburgunder. Este un soi francez foarte raspandit azi in toate tarile producatoare de vinuri rosii. In tara noastra se intalneste in cultura aproape in toate podgoriile, cu exceptia celor din Transilvania. 

Frunza adulta este mijlocie, trilobata, deseori intreaga, colorata verde-inchis, usor gofrata si fin scamoasa pe ambele fete. Strugurii sunt mici, cilindro-conici sau cilindrici, rar aripati, desi in boabe. Boabele sunt mici, sferice, usor deformata din cauza desimii in struguri, colorate negru-albastrui, cu miezul necolorat. 

Soiul Pinot Noir se caracterizeaza prin perioada scurta de vegetatie (150-160 zile), vigoare mijlocie, rezistenta buna la seceta, ger si oidium si rezistenta scazuta la putregaiul cenusiu. 

Se comporta foarte bine la terenurile calcaroase, cum sunt cele de la Murfatlar, altoit pe Chasselas. Fertilitatea mijlocie a acestui soi si greutatea medie scazuta a strugurilor conduc la obtinerea unor productii relativ mici, de 7-8 to/ha si mai rar de 10 to/ha, dar de calitate superioara (210 - 220 g/l zaharuri). Soiul se preteaza la supramaturare, acumulandu-se peste 250 g/l zaharuri.

Soiul Pinot Noir, datorita puterii de crestere mica, nu se preteaza la cultura inalta, dar reuseste destul de bine la conducerea semiinalta, cu cordon bilateral Cazenave*. Reclama incarcaturi de ochi variabile, intre 12-14 ochi/mp la Murfatlar si Minis si 16-18 ochi/mp la Valea Calugareasca si Samburesti. In areale de cultura secetoasa, reclama irigarea.

* Cazenave - tip de taiere - cordonul Cazenave, uni- sau bilateral, cu verigi de rod formate din cordite de 3 - 4 ochi lungime si cepi de inlocuire, pe o tulpina de 60 - 80 cm inaltime;

Merlot

Soi originar din Franta. Se cultiva in numeroase tari viticole din Europa. La noi in tara se intalneste in special podgoriile Dealu Mare, Odobesti, Cotesti, Nicoresti, Niculitel, Murfatlar, Minis, zona Olteniei etc, cu tendinta de a depasi prin extindere soiul Cabernet Sauvignon.

Soiul Merlot prezinta frunze adulte de marime mijlocie, 5 lobate, colorate in verde inchis, cu limbul usor gofrat si usor scamos pe fata inferioara. 

Strugurii sunt cilindro-conici, lungi, deseori ramificati, desi in boabe. Boabele de marime mijlocie, sferice, au pielita de grosime mijlocie, colorata in albastru violaceu inchis. Miezul este zemos si mustul necolorat. 

Soiul Merlot are o perioada lunga de vegetatie, crestere viguroasa, rezistenta la oidium si molii. Nu prezinta rezistenta la ger si putregaiul cenusiu. In general are un grad mare de adaptare. Fertilitatea ridicata a soiului, alaturi de greutatea mai mare a unui strugure, asigura productii de 10-12 to/ha, cu posibilitatea realizarii si a unor productii de 14-16 to/ha. 

Acumuleaza in general 190-200 g/l zaharuri. La supramaturare realizeaza 220-240 g/l zaharuri. In functie de cantitatea de zahar acumulata si de conditiile ecologice ale diferitelor centre de cultura, din soiul Merlot se pot obtine atat vinuri superioare, cat si vinuri de consum curent. 

Datorita rezistentei scazute la ger, soiul nu se preteaza la cultura neprotejata, pe tulpini semiinalte si inalte, decat in areala cu ierni blande. Suporta incarcaturi variabile de la 12-16 ochi/mp la Dragasani, la 18-24 ochi/mp in conditiile podgoriei Odobesti. Repartizarea incarcaturii se poate face pe coarde de 12-14 ochi lungime, ca si pe cordite de 6 ochi. In conditiile de la Valea Calugareasca, cu o incarcatura de 24 ochi/mp, la forma de conducere inalta, tip Lenz Moser* s-a obtinut o productie calculata de 20.4 to/ha. 

* Lenz Moser, unul din dezvoltatorii culturii de tip inalt.

Cabernet Sauvignon

Soi de origine franceza, cultivat in toate tarile viticole din lume producatoare de vinuri rosii. Introdus la noi in tara, inainte de invazia filoxerei, s-a  raspandit foarte mult, azi fiind soiul de baza pentru obtinerea vinurilor rosii de calitate superioara. 

Reuseste deosebit de bine in podgoriile Dealu Mare, Samburesti, Minis, Niculitel etc, ca si la Murfatlar unde se obtine si un vin dulce, specific acestei podgorii

Frunza adulta este mijlocie, aproape rotunda, 5 lobata, uneori 7 lobata, cu lobii bine pronuntati, suprapusi, sinusurile laterale, in special cele superioare, fiind inchise si cu lumenul circular. 

Strugurii sunt mici, conici sau cilindro-conici, uneori aripati, in general desi in boabe. Bobul este mic, sferic, cu pielita groasa, albastruie-inchis, acoperita cu multa pruina. Miezul este zemos, cu gust ierbos-astringent si cu mustul necolorat. 

Soiul Cabernet Sauvignon se caracterizeaza printr-o putere de crestere mijlocie spre mare, rezistenta buna la oidium, putregaiul cenusiu, seceta si in special la ger. Fertilitatea soiului este mijlocie. Productia realizata rareori depaseste 6-8 to/ha. Acumuleaza la maturitate deplina 200 - 210 g/l zaharuri, iar in conditii de supramaturare pana la 220 - 240 g/l. Vinurile sunt intens colorate si castiga foarte mult prin invechire. 

Fiind un soi rezistent la ger, se preteaza la cultura semiinalta. Incarcatura pe ochi, recomandata a fi lasata la taiere, variaza intre 16-22 ochi/mp, pe coarde de 12 ochi lungime.

Feteasca neagra.

Face parte din categoria soiurilor de struguri pentru vinuri superioare rosii. Se mai gaseste si sub denumirea de Pasareasca Neagra si Coada randunicii. Este un soi vechi, autohton, cultivat cu precadere in podgoriile din Moldova (Uricani, Nicoresti, Cotesti) si in unele centre viticole din podgoria Dealu Mare (Urlati, Tohani).

Frunzele adulte sunt 5-lobate, mai rar 3-lobate, cu sinusurile laterale superioare mult adancite si lobul terminal alungit. Pe fata inferioara prezinta peri fini. Sinusul petiolar este deschis. 

Strugurii sunt de marime mijlocie, cilindrici sau cilindro-conici, uneori, biaripati cu boabele mijlocii ca marime, sferice, asezate destul de des in strugure, cu pielita colorata violaceu intens si acoperita cu pruina. Miezul este zemos, necolorat.

Soiul Feteasca Neagra, se caracterizeaza printr-o crestere viguroasa, ceea ce impune folosirea la altoire a unor portaltoi mai putin vigurosi. Comparativ cu soiul Feteasca alba, este rezistent la ger, seceta si putregaiul cenusiu. Fertilitatea soiului este scazuta: atat % din lastarii fertili cat si coeficientii de fertilitate au valori reduse, ceea ce face ca si productia sa fie mica (6-8 to/ha).
Maturarea strugurilor are loc in epoca a IV a, cand acumuleaza 200 - 220 g/l zaharuri. La supramaturare poate ajunge la 260 g/l zaharuri, fara ca aciditatea sa scada sub cea normala. 

Datorita cresterii puternice si a faptului ca mugurii diferentiati se gasesc in partea superioara a coardei, reclama incarcaturi mari de ochi (30 - 35 ochi/mp), taieri in coarde lungi de 14 sau chiar 16 ochi. Prezenta lemnului multianual, in cantitate mare pe butuc, contribuie la sporirea fertilitatii soiului, incat avand si o rezistenta buna la inghet, se preteaza foarte bine la conducerea butucilor in forma semiinalte sau inalte.

Sangiovese

Este un vechi soi de origine italiana. S-a introdus in cultura din tara noastra in anii 1962 - 1964, fiind raspandit in podgoriile Sadova - Corabia, Calafat, Minis. Frunza este 5 -3 lobata, cu sinusul petiolar in forma de lira sau V deschis. Strugurii sunt mijlocii, cu boabe de marime mijlocie, sferice, colorate in rosu - violaceu. 

Este un soi cu perioada lunga de vegetatie, relativ sensibil la ger. Se matureaza destul de tarziu, cand acumuleaza 160 - 170 g/l zaharuri. Productiile variaza intre 12 - 14 to/ha.

Oporto

Sinonime: Portugais Bleu, Portugieser. Soiul Oporto se pare a fi originar din Europa Centrala,. Este raspandit mult in cultura in Austria, Germania, Ungaria etc. La noi in tara se cultiva in special in podgoriile din Moldova (Ivesti, Husi), dar si in unele centre viticole din Transilvania (Minis) si Banat (Recas, Silagiu, Tirol).

Soiul prezinta frunza adulta de marime mijlocie, 3 sau mai rar 5 lobata, cu limbul grofat, pliat in forma de jgheab, de culoare verde inchis.

Strugurii sunt mijlocii, cilindro-conici, aripati, desi in boabe. Boabele sunt in general omogene ca marime, sferice, negre-albastrui, suculente, cu mustul necolorat.

Oporto este unul dintre putinele soiuri pentru vinuri rosii cu perioada scurta de vegetatie. Maturarea strugurilor are lor imdiat dupa Chasselas dore. Este rezistent la seceta, mai putin rezistent la putregaiul cenusiu, oidium si exces de apa. Prezinta o fertilitate foarte ridicata, ceea ce asigura obtinerea unor productii ridicate ce pot atinge 16-17 to/ha. Pana la maturare acumuleaza 170-180 g/l zaharuri; prin intarzierea culesului, continutul in zaharuri creste la 200-220 g/l. In general vinurile obtinute sunt deficitare in aciditate, culoare si extract sec.

Cultura acestui soi, reuseste foarte bine si pe nisipuri si soluri nisipoase, cum sunt cele de la Ivesti, sudul Olteniei etc. In general reclama incarcaturi de 22-25 ochi/mp, repartizate pe coarde de 10-12 ochi. 

Cadarca.

Se mai gaseste si sub denumirea de Lugojana, Gimza (in Bulgaria). Soiul Cadarca se cultiva de secole in podgoria Minis, de aceea este considerat soi autohton. Se cultiva de asemenea pe suprafete intinse in Ungaria, Bulgaria etc.

In perspectiva, soiul Cadarca ramane ca soi de baza pentru producerea vinurilor rosii la Minis si Recas.

Frunzele adulte sunt mari, intregi sau 3 lobate, usor cordiforme, cu marginile limbului orientate spre fata superioara. Limbul este gofrat, ca urme de degete pe fata superioara, ca la Grasa de Cotnari, de culoare verde - inchis, scamos pe fata inferioara.

Floarea este hermafrodita normala, cu polen fertil, dar in plantatii se pot intalni frecvent diferite anomalii florale care duc la cresterea de flori cazute, la aparitia meierii si margeluirii.

Strugurii sunt de marime mijlocie, cilindrici sau cilindro-conici, uneori aripati, cu boabe mijlocii spre mari in general neomogene, sferice, colorate negru intens spre albastru, acoperite cu un strat gros de pruina. Miezul este zemos si mustul necolorat.

Soiul Cadarca prezinta crestere si vigoare mijlocii. Rezista relativ bine la ger, in cazul cand toamnele au fost suficient de lungi si insorite, pentru a asigura maturarea coardelor. Este slab rezistent la seceta si putregaiul cenusiu. 

In general maturarea strugurilor este neuniforma, destul de tarzie. Potentialul de acumulare a zaharurilor variaza mult, in functie de conditiile de cultura. Astfel la Teremia (jud. Timis), acumuleaza, in medie 166 g/l zaharuri, in timp ce la Minis depaseste 200 g/l zaharuri.

Productiile variaza intre 8 - 10 t/ha, cu posibilitatea de a ajunge la 15-18 t/ha. La statiunea de cercetari viticole Minis s-a obtinut din acest soi un clon - Cadarca 123 deosebit de valoros prin productiile mari pe care le asigura an de an (14,3 t/ha) si prin ptentialul de acumulare a zaharurilor (180 g/l).

Soiul Cadarca reclama taieri in coarde lungi de 10-12 ochi, dar pot fi practicate si taierile in cepi de rod (cordon speronat), cordite (cordon Cazenave sau Lenz Moser).

Babeasca neagra.

Se mai intalneste si sub numele de: Rara Neagra, Cracana, Caldaruse. Soiul este de origine autohtona, fiind intalnit in special in podgoriile profilate pe producerea vinurilor rosii din Moldova, mai ales la Nicoresti.

Frunzele adulte sunt mijlocii ca marime, 5 mai rar 3 lobate, deseori cu cate un pinten caracteristic in interiorul sinusurilor laterale sau in cel petiolar. Strugurii sunt de marime mijlocie spre mare, ramurosi, lacsi, cu boabe de marime mijlocie, sferice sau usor turtite, colorate negru-albastrui si acoperite cu pruina. Miezul este semizemos, necolorat.

Soiul Babeasca neagra are rezistenta buna la ger, seceta si putregaiul cenusiu. In anii cu conditii climatice nefavorabile, in timpul infloritului, scutura intens florile, meiaza si margeluieste. Fertilitatea ridicata a soiului, alaturi de struguri cu greutatea medie mare, asigura productii mari, de peste 16 to/ha, cand insa scade intensitatea culorii boabelor. Cel mai bine reuseste in cultura in zonele de deal, dand vinuri de calitate superioara, intens colorate, catifelate si armonioase.

Soiul Babeasca neagra se preteaza la cultura neprotejata, pe tulpini semiinalte mai ales. Incarcatura de ochi lasata la taiere poate ajunge la 30 - 35 ochi/mp. Se recomanda repartizarea ei pe coarde de rod de 14 - 16 ochi.

Soiuri pentru vinuri rosii.

Soiurile pentru vinuri rosii, mai putine la numar decat cele pentru vinuri albe, se grupeaza, ca si acestea, in soiuri pentru vinuri de consum curent si soiuri pentru vinuri superioare. Sortimentul de soiuri pentru vinuri de consum curent cuprinde in principal soiurile: Babeasca Neagra, Cadarca si Oporto la care se alatura Batuta Neagra, Aramon, Sangiovese, Alicante Bouschet. In conditii mai favorabile de cultura, din soiurile Babeasca Neagra, Cadarca si Oporto, se pot obtine si vinuri rosii de calitate superioara.

Sortimentul de soiuri pentru vinuri rosii de calitate superioara cuprinde soiurile: Feteasca Neagra, Cabernet Sauvignon, Merlot, Pinot Noir si Burgund Mare.

Deseori amestecurile tehnologice, cum sunt Merlot, Cabernet Sauvignon si Babeasca Neagra, sau Merlot, Cabernet Sauvignon si Oporto, valorifica mai bine capacitatea ridicata de productie a soiurilor Babeasca Neagra si Oporto, obtinandu-se vinuri de calitate superioara.

In ultima perioada, cultura soiurilor pentru vinuri rosii s-a extins in ritm intens, ca urmare a cresterii consumului de vinuri rosii pe piata interna si a cerintelor tot mai mari de export. Daca inainte de 1989, suprafetele cultivate cu soiuri pentru vinuri rosii reprezentau aproximativ 5% din suprafata viticola a tarii, in prezent se apropie de 20%.

Cele mai importante podgorii si centre viticole din tara noastra in care se cultiva soiurile pentru vinuri rosii se gasesc in zonele sud carpatice si est carpatice, mai putin Transilvania. Centre renumite de cultura a soiurilor pentru vinuri rosii pot fi amintite: Valea Calugareasca, zona Dealu Mare, zona podgoriilor de la Dragasani, zona podgoriilor din Mehedinti, Murfatlar, Uricani, Minis, Recas, pentru vinuri de calitate superioara si Nicoresti, Ivesti, Averesti, Rusetu, pentru vinuri de consum curent.

Traminer Roz

Se pare a fi originar din Italia. El se cultiva mai ales in tarile viticole cu climat temperat, din Europa. In tara noastra, s-a raspandit cu precadere in podgoriile din Transilvania (Tirnave si Alba Iulia).

Frunza adulta este mica, 3, mai rar 5-lobata,pieloasa, puterinic gofrata, cu lobul terminal tesit si scamoasa pe fata inferioara. 

Strugurii sunt mici si conici, uniaripati, cu boabe dese, sferice, mici, de culoare roz si acoperite cu multa prunina. Miezul este zemos si uneori cu o aroma specifica, foarte placuta. 

Soiul Traminer Roz are o perioada de vegetatie mijlocie, rezistenta  destul de buna la ger, seceta, putregaiul cenusiu, molii, etc. Fertilitate mijlocie si greutatea redusa a strugurilor (circa 70g) incadreaza soiul in grupa celor de mica productie (6-8 to/ha). Acumuleaza la supramaturare, ca si soiul Pinot Gris, peste 250 g/l.

In podgoria Tirnavelor, unde se cultiva pe suprafete mari, reclama o incarcatura medie de 16 ochi/mp. Se preteaza si la conducerea semiinalta (Guyot pe tullpina), in care caz productia creste cu aproximativ 2 to/ha. 

Pinot Gris

Sau Pinot Grigio, Rulander. Este originar din Franta, raspandit in majoritatea tarilor viticole din lume. In tara noastra, se cultiva aproape in toate podgoriile si centrele viticole specializate in producerea vinurilor albe de calitate superioara. Se disting in mod deosebit prin calitate vinurile obtinute in podgoriile Murfatlar, Trinave si Alba Iulia.

Frunza adulta este mijlocie ca marime intreaga, 3 sau 5 lobata, acest polimorfism foliar fiind caracteristic soiului Pinot Gris. Limbul este gros, gofrat, cu nervatiunea bine pronuntata. Strugurii sunt mici, cilindrici, uneori aripati. Boabele sunt mici, sferice adesea deformate datorita desimii in strugure, de culoare gri, cu miez zemos necolorat. 

Pinot Gris are o perioada de vegetatie scurta si crestere moderata. Se remarca rezistenta soiului la ger si seceta. Este in schimb mai sensibil la mana si oidium. Nu se distinge prin fertilitate si productii mari. Productiile obtinute oscileaza intre 4 - 6 to/ha in Transilvania, 6 - 8 to/ha in podgoria Dealu Mare, foarte rar poate atinge productii de 8 - 10 to/ha. Se remarca insa ca un soi bun acumulator de zahar. In anii cu toamne lungi, insorite, in prezenta mucegaiului nobil poate acumula 250 - 300 g/l zaharuri si chiar mai mult (350 - 400 g/l).

Avand crestere moderata, soiul Pinot Gris reclama, in general, incarcatur reduse de ochi, 14 ochi/mp, ce pot creste pana la 18 - 20 ochi/mp in podgoria Odobesti.  In conditiile unui climat secetos (Murfatlar), raspunde bine la irigarea prin cresterea productiei cu 50% fata de parcela neirigata.

Chardonnay

In literatura de specialitate se gaseste si sub numele de Pinot Chardonnay. Cultivat de foarte multa vreme in Franta si Italia, soiul Chardonnay s-a raspandit in cultura aproape in toate tarile viticole ale Europei. La noi in tara, cultura sa este limitata la podgoria Murfatlar, Dealu Mare, in Oltenia si Banat.

Frunza adulta intreaga, rar 3- lobata, prezinta sinusul petiolar deschis (lira sau "U") si lipsit de mezofil in dreptul nervurilor. Strugurii sunt mici, cilindrici, frecvent uniaripati, cu boabe dese, sferice sau usor ovale, galben - verzui cu numeroase puncte cafenii. 

Prezinta o vigoare mijlocie spre mica. Este slab rezistent la ger, la seceta, mana, oidium si mucegai. Meiaza si mergeluieste deseori.

Nu se distinge prin fertilitate si productii mari (6-8 to/ha), dar acumuleaza, la supramaturare, pana la 220 - 240 g/l zaharuri. In general, soiul, Chardonnay reclama incarcaturi reduse de ochi (14 ochi/mp), cu recomandarea de a se lasa coarde de rod de minimum 12 ochi.

Sauvignon

Sauvignon sau Gros Sauvignon, Sauvignon Verde, este considerat un soi vechi, francez. Se cultiva in afara de Franta, in Italia, Germania, Ukraina, etc. La noi in tara este intalnit, mai ales in podgoriile: Murfatlar, Dealu Mare, Stefanesti - Arges, Dragasani, Aiud, etc. 

Frunza adulta este usor 3-5 lobata, aproape intreaga, cu dintatura fina si ascutita. Limbul este de culoare verde - deschis, usor scamos pe fata inferioara si strans in jurul punctului petiolar, in forma de palnie. Strugurii sunt mijlocii, cilindro-conici, uneori aripati, cu boabe mijlocii, sferice, usor ovoide, de culoare verzuie, caracteristica. Miezul este zemos, cu o aroma specifica, discreta. 

Soiul prezinta vigoare mare, rezistenta la seceta si fertilitate destul de mare. Are insa rezistenta scazuta la ger, oidium si putregaiul cenusiu. Productia obtinuta variaza intre 6-8 to/ha, acumuleaza in general 210 - 220 g/l zaharuri, la supramaturare putand ajunge pana la 240 g/l, ceea ce permite obtinerea de vinuri superioare semidulci, de o finete rara. 

Soiul are o foarte buna afinitate cu portaltoiul Berlandieri x Riparia SO4. Incarcatura de ochi lasata la taieri variaza intre 4 - 18 ochi/mp, fiind repartizata pe coarde de 12 - 14 ochi lungime. In plantatii, alaturi de Gros Sauvignon se gaseste si Petit Sauvignon. Acesta se deosebeste de Gros Sauvignon prin boabele mai mici si mai intens colorate in galben.

Riesling Italian

Riesling Italian, sau Walschriesling. Originea soiului este incerta. Se cultiva aproape in toate tarile viticole, in special in cele din centrul si estul Europei. La noi in tara se cultiva inainte de invazia filoxerei, astazi alaturi de Feteasca Alba este soiul cel mai raspandit, intalnit in cultura aproape in toate podgoriile si centrele viticole. 

Frunza adulta este mijlocie, 3-5 lobata, cu mezofilul subtire, verde galbui, scamoasa pe fata inferioara. Dintii sunt mari, alungiti si ascutiti. Strugurii sunt mici, cilindrici, cu o aripioara bine detasata, tot de forma cilindrica. Boabele sunt sferice, mici asezate, dens in strugure, colorate verde-galbui si cu punctul pistilar persistent. 

Prezinta vigoare mijlocie, rezistenta buna la inghet, dar sensibilitate la seceta, la mana si oidium. Este un soi cu o buna fertilitate, dand productii intre 7 - 10 to/ha. In conditiile podgoriei Odobesti se realizeaza productii medii de 15 to/ha.

Soiul Riesling Italian produce vinuri intre-o gama foarte variata, de la seci, pana la dulci ca si din punct de vedere al tariei alcoolice, in functie de cantitatea de zahar ce se acumuleaza in struguri (de la 200 pana la 250 - 300 g/l la supramaturare). Soiul, fiind rezistent la inghet, se preteaza cu prioritate la cultura semiinalta, in care caz se realizeaza si un spor de productie. Reclama incarcaturi moderate, de 15 - 25 ochi /mp, repartizate pe coarde de rod de 10 - 12 ochi. 

Fiind un soi mai putin rezistent la seceta, reactioneaza foarte bine la irigare, cu deosebire in podgoriile si centrele viticole cu climat secetos.